Un duel care ar putea schimba orientarea externă a României: după victoria candidatului de extremă dreapta duminică, turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 18 mai va fi atent urmărit la Bruxelles și Washington.

Deși Donald Trump a fost un contraexemplu în recentele alegeri din Canada și Australia, el i-a dat aripi lui George Simion, un admirator declarat al președintelui american, care a obținut aproape 41% din voturi.

Liderul Alianței pentru Unirea Românilor îl va înfrunta, peste două săptămâni, pe primarul centrist al Bucureștiului, Nicușor Dan, care a reușit să se califice cu doar jumătate din scorul contracandidatului său.

Pentru Nicușor Dan, miza este clară: trebuie înfruntat „un candidat izolaționist” pentru a păstra „traiectoria pro-occidentală” a României, relatează France Presse. Această „bătălie” capătă o semnificație aparte într-o țară vecină cu Ucraina și riverană Mării Negre, al cărei rol în NATO a crescut considerabil după invazia rusă din februarie 2022.

În Uniunea Europeană, unde extrema dreaptă înregistrează cele mai bune scoruri de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, o victorie a lui George Simion ar întări tabăra suveranistă – din care fac parte Viktor Orban (Ungaria), Robert Fico (Slovacia) și Giorgia Meloni (Italia).

"Un bumerang frumos"

Potrivit AFP, o asemenea victorie ar lansa, totodată, un nou provocare către Bruxelles.

„România tocmai i-a oferit Ursulei von der Leyen un bumerang frumos”, a ironizat pe X lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, acuzând-o implicit pe președinta Comisiei Europene că ar fi jucat un rol în anularea alegerilor din 24 noiembrie, când naționalistul Călin Georgescu se clasase surprinzător pe primul loc.

„Acest scrutin reflectă o ascensiune clară a electoratului conservator și tradițional, atras de dorința de a rupe cu partidele clasice”, comentează pentru AFP politologul Sorina Soare de la Universitatea din Florența.

„Tandemul Simion–Georgescu”, cei doi fiind în prezent aliați, „întruchipează un discurs populist clasic și face ecou, în retorică, pozițiilor exprimate de vicepreședintele american JD Vance” privind presupusa restrângere a libertății de exprimare în Europa.

Dacă va fi ales, George Simion va reprezenta România la summit-urile europene și va putea exercita dreptul de veto. El a promis o „simionizare” a Uniunii Europene, după modelul Giorgiei Meloni, una dintre sursele sale de inspirație.

Totuși, „a vrea reformarea UE nu înseamnă a vrea ieșirea din UE”, a subliniat vicepreședintele grupului ECR din Parlamentul European, pledând pentru „națiuni diverse și suverane”.

Mesajul de a reda „demnitatea” românilor a prins mai ales în diaspora, adesea simțindu-se disprețuită, care a votat în proporție de 60% cu George Simion.

Fără ruptură din NATO, dar cu o linie dură față de Ucraina

George Simion a asigurat că nu va rupe cu NATO. „Atașat necondiționat” Alianței, el afirmă că, datorită relațiilor cu administrația Trump, este „singurul candidat care poate garanta menținerea trupelor americane în România”.

Duminică, l-a calificat pe Vladimir Putin drept „dictator sângeros”, dar s-a declarat ferm împotriva oricărei forme de ajutor militar pentru Ucraina. Este interzis atât în Ucraina, cât și în Republica Moldova, după ce în trecut a pledat pentru revenirea unor teritorii ale acestora la România.

„Le voi întinde mâna doar dacă respectă drepturile românilor care trăiesc pe teritoriul lor, nu înainte”, a declarat el.

La București, luni, populația oscila între un sentiment de revanșă, după anularea alegerilor din toamnă pe fondul suspiciunilor de ingerință rusă, și teama de o schimbare radicală de direcție geopolitică.

Laura, o funcționară de 42 de ani care nu a dorit să își dezvăluie numele complet, speră ca România să „continue parcursul european început în 1989”.

„Nu vreau să trăiesc într-o țară în care să fim obligați să ne uităm spre Est și să ne închidem în noi înșine”, a completat Bogdan Daradan, redactor, 41 de ani.

El mizează pe absenteiști, în condițiile în care primul tur a atras doar jumătate din electorat. „Să vedem ce se întâmplă cu cei 50% care nu au venit la vot”, spune el.

În tabăra proeuropeană, liberalii au îndemnat electoratul să voteze cu Nicușor Dan pentru a „bloca extremismul”, însă social-democrații au refuzat să dea o directivă, îndemnându-și susținătorii să „voteze conform propriei conștiințe”.

Citește și: Președintele interimar Bolojan a luat act de demisia premierului Ciolacu