Temperaturile de la Polul Nord au crescut cu peste 20 de grade Celsius deasupra mediei, duminică, 2 februarie, depășind pragul de topire a gheții.

Potrivit modelelor agențiilor meteorologice din Europa și SUA, temperaturile la nord de Svalbard, în Norvegia, crescuseră deja sâmbătă cu 18 grade Celsius peste media pentru perioada 1991-2020, iar temperaturile reale se apropiau de punctul de topire a gheții, adică de 0 grade Celsius. Până duminică, anomalia de temperatură a crescut la peste 20 de grade Celsius.

„Acesta a fost un eveniment de încălzire a iernii foarte extrem. Probabil nu cea mai extremă observată vreodată, dar totuși la limita superioară a ceea ce se poate întâmpla în Arctica”, a declarat Mika Rantanen, om de știință la Institutul Meteorologic din Finlanda.

Arderea combustibililor fosili a încălzit planeta cu aproximativ 1,3 grade Celsius din perioada preindustrială, însă polii se încălzesc mult mai rapid, pe măsură ce gheața marină reflectorizantă se topește. Creșterea temperaturilor medii a dus la o creștere a numărului verilor extrem de fierbinți și a iernilor foarte blânde.

Explicațiile unui om de știință

Julien Nicolas, om de știință în cadrul Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice al Uniunii Europene, a declarat că temperaturile neobișnuit de blânde din toiul iernii polare sunt legate de un sistem de joasă presiune adânc deasupra Islandei, care direcționează un flux puternic de aer cald către polul nord.

Expertul a adăugat că mările foarte calde din nord-estul Atlanticului au întărit încălzirea provocată de vânt, potrivit The Guardian.

„Acest tip de eveniment este relativ rar, dar nu suntem în măsură să îi evaluăm frecvența fără o analiză suplimentară. Suntem conștienți că un eveniment similar a avut loc în februarie 2018”, a declarat Nicolas.

Climatologii estimează temperaturile globale prin reanalizarea a miliarde de măsurători meteorologice efectuate de sateliți, nave, avioane și stații meteorologice. Însă, în regiunile îndepărtate, cum ar fi zona centrală a Arcticii, unde există mai puține locuri de observare directă, a fost „dificil să se estimeze anomalia exactă a temperaturii”, a declarat Rantanen.

Din anul 1979, Arctica s-a încălzit de aproape patru ori mai repede decât media globală, iar temperaturile extreme au devenit mai mari și mai frecvente.

Temperaturile care depășesc pragul de îngheț sunt deosebit de îngrijorătoare, deoarece topesc gheața, a declarat Dirk Notz, climatolog la Universitatea din Hamburg. „Nu există nicio negociere cu acest fapt și nicio negociere cu faptul că gheața va dispărea din ce în ce mai mult atâta timp cât temperaturile continuă să crească”.

Un studiu la care Notz a fost coautor în 2023 a constatat că gheața marină de vară din Arctica se va pierde chiar și în cazul unor reduceri drastice ale poluării ce încălzește planeta.

„Ne așteptăm ca Oceanul Arctic să își piardă acoperirea de gheață marină în timpul verii pentru prima dată în următoarele două decenii. Acesta va fi probabil primul peisaj care dispare din cauza activităților umane, indicând încă o dată cât de puternici am devenit noi, oamenii, în modelarea feței planetei noastre”, a declarat Notz.

Citește și: Studiu. Valurile de căldură au înregistrat schimbări alarmante în ultimii 40 de ani