Temperaturile din România au fost cu 0,69 de grade Celsius mai mari în vara acestui an față de media din perioada 2011 - 2020, conform unui raport publicat vineri, 6 decembrie, de specialiștii în climatologie.

Conform specialiștilor, România este deosebit de predispusă la riscuri legate de climă cum ar fi valuri de căldură sau secete, ca urmare a poziţiei sale geografice şi a caracteristicilor topografice.

„România este deosebit de predispusă la riscuri legate de climă precum valuri de căldură sau secete datorită poziţiei sale geografice şi caracteristicilor topografice. Existenţa Mării Negre şi, mai ales, întinderea Munţilor Carpaţi induc o serie de particularităţi în condiţiile climatice predominante.

Date recente arată că au existat creşteri ale intensităţii şi duratei valurilor de căldură, care s-au întins pe mai multe zile, la scară globală. Tendinţa vine în special în ultimele două decenii şi ştim că viitoarele valuri de căldură vor dura mai mult şi vor avea temperaturi mai ridicate.

Asta arată un nou raport - că la scară globală există o creştere clară a numărului de nopţi şi zile calde şi o scădere a numărului de nopţi şi zile reci”, se menţionează în analiza dată publicităţii de platforma InfoClima.

Potrivit sursei citate, pe parcursul deceniului 2011-2020, zonele cele mai favorabile pentru apariţia fenomenelor de secetă au fost situate mai ales în partea de vest şi în partea de sud-est a ţării.

„La începutul acestei veri, grindina a afectat multe judeţe din România precum Harghita, Covasna, Bistriţa-Năsăud şi Iaşi (Răducăneni), provocând pagube însemnate la nivel local. Analiza proceselor fizice care duc la apariţia grindinei ne permit să prognozăm că schimbările climatice şi încălzirea climei vor duce la o posibilă schimbare a furtunilor cu grindină.

Astfel, datorită încălzirii atmosferice, respectiv umidităţii crescute, în viitor vom observa în general mai puţine furtuni cu grindină, dar când acestea se vor produce grindina va fi de mari dimensiuni. Furtunile care produc grindină sunt fenomene severe cu impact mare.

Spre deosebire de temperatură, pentru grindină nu avem observaţii pentru o perioadă suficient de mare de timp astfel încât să putem construi un trend. Din măsurătorile realizate la staţiile meteo ştim că temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1,1 grade Celsius faţă de perioada pre-industrială (1850-1900)”, se arată în document, potrivit Agerpres.

Mituri referitoare la schimbările climatice

În acest context a apărut și problema miturilor despre schimbările climatice, ce a dus la creşterea gradului de scepticism al oamenilor.

Pe lista acestor mituri se regăsesc: „Schimbările climatice nu au nicio influenţă asupra fenomenelor meteorologice extreme”, „Vremea rece dovedeşte că încălzirea globală nu este reală” sau „Evenimentele meteo extreme sunt naturale şi au avut mereu această frecvenţă”.

Experţii în climatologie au demontat aceste teme false şi susţin că, „în ultimii ani, dezinformările privind ştiinţa din spatele schimbărilor climatice au căpătat amploare mai ales în sfera online, acest fapt având consecinţe vizibile în discursul public dar şi cel politic”.

„Consensul oamenilor de ştiinţă este cât se poate de clar: schimbările climatice şi efectele acestora ne afectează pe toţi, situaţia se poate înrăutăţi însă printr-un efort colectiv putem combate acest fenomen în puţinul timp rămas”, au spus aceştia.

Datele referitoare la evoluţia valurilor de căldură în România şi Europa de Est, în ultimii aproximativ 70 de ani, indică o creştere semnificativă din punct de vedere statistic atât a durate, cât şi a frecvenţei valurilor de căldura pentru perioada 1950-2023.

Prin urmare, cele mai multe regiuni au înregistrat o creştere a duratei valurilor de căldură între 10 şi 15 zile, în timp ce sud-vestul şi estul ţării (în apropierea Mării Negre) a înregistrat o creştere mai mare de 25-30 zile în decursul în ultimilor 74 de ani.

În perioada 31 mai - 31 iulie 2024, România a fost lovită de cel mai lung şi intens val de căldură din istoria recentă, iar din cele 62 de zile, 46 au întrunit condiţii de val de căldură, echivalentul a 75% din întreaga perioadă.

De altfel, vara 2024 a adus temperaturi cu 0,69 grade Celsius peste media perioadei de referinţă (1991-2020) şi a depăşit recordul stabilit în vara anului 2023 (de 0,66 grade Celsius). În Europa, vara acestui an a stabilit un record cu 1,51 grade Celsius, comparativ cu media din intervalul 1991-2020. Recordul anterior a fost de 1,34 grade Celsius, fiind raportat în anul 2022.

„O analiză recentă a ciclonului extratropical Boris, care a provocat inundaţii devastatoare în Europa Centrală şi de Est cu ramificaţii şi în România, confirmă ceea ce specialiştii din întreaga lume avertizează de ani de zile: schimbările climatice influenţate de activitatea umană duc la schimbări în caracteristicile fenomenelor meteorologice extreme.

Pe 30 şi 31 august 2024, sud-estul României a fost lovit de precipitaţii intense, asupra unei zone cu presiune scăzută cvasi-staţionară (ciclon extratropical) situată deasupra Mării Negre. Acest ciclon a produs cantităţi mari de precipitaţii, care au dus la inundaţii. În doar 24 de ore, cantitatea de precipitaţii a atins 100 mm în multe localităţi din zona litoralului Mării Negre.

Conform Administraţiei Naţionale „Apele Române au fost raportate valori cumulate ale precipitaţiilor de 225,9 mm la Mangalia, 145 mm la Agigea şi 118 mm la Tuzla”, se precizează în raportul de specialitate.

Platforma InfoClima se autointitulează ca fiind „o agenţie de presă specializată pe schimbări climatice” şi funcţionează printr-o reţea de cercetători care publică articole în jurul acestui subiect vast.

Citește și: Cele mai grave evenimente meteo din ultimii 20 de ani, agravate de schimbările climatice, inclusiv în România