Călin Georgescu este omul care și-a șocat compatrioții când a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România pe 24 noiembrie, deși abia apărea în sondaje și și-a desfășurat campania aproape exclusiv pe TikTok, notează The Atlantic într-un portret al politicianului suveranist.

Regulile platformei, concepute aparent pentru a limita sau reglementa mesajele politice, nu l-au constrâns.

Dimpotrivă, Călin Georgescu a folosit tactici comune influencerilor pentru a atrage algoritmul TikTok.

Uneori, a adăugat muzică de pian melancolică, implorând oamenii să „voteze cu sufletul lor”.

Alteori, a folosit subtitrări pop-up, iluminare dură, culori fluorescente și muzică electronică, chemând la o „renaștere națională” și criticând forțele secrete care ar fi încercat să facă rău românilor.

"Ordinul de a distruge locurile noastre de muncă a venit din afară", spune el într-un videoclip. În altul, vorbește despre „mesaje subliminale” și controlul gândirii, vocea sa fiind acompaniată de imagini cu o mână care ține fire de păpușă. În lunile premergătoare alegerilor, aceste videoclipuri au adunat peste un milion de vizualizări.

Totodată, acest mistic New Age aparent blând a lăudat figuri istorice controversate precum Ion Antonescu, dictatorul român din timpul războiului, care a colaborat cu nazistul Adolf Hitler și a fost condamnat la moarte pentru crime de război, inclusiv rolul său în Holocaustul românesc.

Călin Georgescu i-a numit eroi naționali atât pe Ion Antonescu, cât și pe Corneliu Zelea Codreanu, liderul Gărzii de Fier, o mișcare violentă și antisemită. De asemenea, s-a întâlnit de două ori cu Alexandr Dughin, ideologul fascist rus, care a postat pe platforma X (într-o postare ulterior ștearsă) că „România va face parte din Rusia.”

În același timp, Călin Georgescu elogiază calitățile spirituale ale apei. „Nu știm ce este apa”, a spus el; „H₂O nu înseamnă nimic.” De asemenea, „apa are memorie și îi distrugem sufletul prin poluare” și „apa este vie și ne trimite mesaje, dar nu știm să le ascultăm”, în opinia sa.

Călin Georgescu crede că băuturile carbogazoase conțin nano-cipuri care „intră în tine ca un laptop.” Soția sa, Cristela, publică videoclipuri pe YouTube despre vindecare, folosind termeni precum acidoză limfatică și metabolism al calciului pentru a-și susține punctele de vedere.

Campanie electorală "fără cheltuieli", dar cu sprijin suspect

Ambii promovează, de asemenea, „pacea,” un obiectiv vag care pare să însemne că România, care se învecinează cu Ucraina și Moldova, ar trebui să înceteze să ajute Ucraina să se apere de invadatorii ruși.

„Războiul nu poate fi câștigat prin război,” a scris Cristela Georgescu pe Instagram cu câteva săptămâni înainte de începerea votului. „Războiul distruge nu doar fizic, ci și INIMI”, consideră ea.

Niciunul dintre ei nu menționează amenințările la adresa securității României care ar crește exponențial în urma unei victorii rusești în Ucraina, nici costurile economice, criza refugiaților și instabilitatea politică ce ar urma.

Este de remarcat faptul că, deși Călin Georgescu a pretins că nu a cheltuit bani pe campania sa, guvernul român afirmă că cineva a plătit ilegal utilizatorii TikTok sute de mii de dolari pentru a-l promova și că factori externi necunoscuți au coordonat activitatea a zeci de mii de conturi false, inclusiv unele care imitau instituții de stat, în sprijinul său.

Hackeri, suspectați a fi ruși, au efectuat peste 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale românești.

Pe 6 decembrie, în urma constatărilor despre „atacuri agresive” și încălcări ale legii electorale românești, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur.

Implicațiile internaționale și reacția publicului

La nivel internațional, incidentul a atras atenția analiștilor, fiind considerat un caz-școală despre cum combinația de propagandă online, influență străină și naționalism mistic poate amenința democrațiile fragilizate.

Experții în securitate cibernetică au subliniat asemănările cu tactici folosite de Rusia în alte părți ale Europei, inclusiv în sprijinul unor mișcări populiste sau extremiste.

Însă, în interiorul României, reacțiile publicului au fost diverse. Mulți au aplaudat decizia Curții Constituționale, considerând-o un pas important pentru apărarea democrației, dar alții, inclusiv susținători ai lui Călin Georgescu, au acuzat autoritățile că ignoră „voința poporului”.

Într-un videoclip postat ulterior pe TikTok, Călin Georgescu a declarat: „Aceasta nu este doar o luptă politică, ci una spirituală. România este chemată să fie un far de lumină pentru lume.” Mesajul său, deși contestat de o mare parte a presei și a clasei politice, a rezonat în continuare cu un segment al populației, în special cu tinerii deziluzionați de politica tradițională.

Legătura cu fenomenul global al „noilor misticii”

Ascensiunea lui Georgescu nu este un fenomen izolat. În întreaga lume, lideri care combină mesaje spirituale, scepticism față de știință și o retorică anti-globalistă câștigă teren.

În Brazilia, Jair Bolsonaro a cultivat o bază de susținători evanghelici în timp ce respingea politicile de sănătate publică.

În Rusia, Vladimir Putin promovează o imagine de lider ortodox care protejează „valorile tradiționale”.

În Statele Unite, figura controversată a lui Donald Trump continuă să inspire o mișcare care combină naționalismul cu teoriile conspirației.

Aceste figuri sunt un ecou al lui Rasputin, misticul rus din perioada țaristă, care a exercitat o influență considerabilă asupra curții imperiale ruse.

La fel ca Rasputin, noii lideri carismatici atrag adepți prin promisiuni de vindecare spirituală și prin respingerea lumii moderne.

Însă, criticii avertizează că aceste mișcări pot fi periculoase, deoarece subminează încrederea în știință, promovează dezinformarea și creează un teren fertil pentru autocrație.

Ce urmează pentru România

Cazul lui Călin Georgescu ridică întrebări mai ample despre reziliența democrațiilor în fața noilor forme de influență digitală și misticism politic.

Cu alegeri anticipate programate pentru primăvară, România rămâne într-o situație delicată.

Instituțiile democratice ale țării au fost lăudate pentru răspunsul lor prompt la amenințările recente, dar provocările de lungă durată persistă: polarizarea politică, inegalitatea socială și influența externă.

În timp ce mulți români speră că aceste alegeri vor oferi o oportunitate pentru consolidarea democrației, spectrul „noilor Rasputini” planează, reamintind cât de fragilă poate fi uneori ordinea democratică.

Citește și: Jurnaliști agresați la protestul din fața Curții Constituționale