România rămâne țara cu cele mai periculoase drumuri din Uniunea Europeană, în pofida unor progrese recente în reducerea numărului de victime rutiere.

Infrastructura deficitară, aplicarea slabă a legii și o cultură a condusului agresiv continuă să alimenteze un bilanț dramatic al accidentelor, într-un context european în care obiectivul de înjumătățire a deceselor până în 2030 pare tot mai greu de atins.

Potrivit datelor citate de presa internațională, în 2024 România a înregistrat 78 de decese la un milion de locuitori în accidente rutiere – cel mai mare nivel din UE. Aproape jumătate dintre cele aproximativ 1.500 de victime anuale sunt pietoni și bicicliști, categorie definită drept „utilizatori vulnerabili ai drumului”.

Mașinile rămân principala cauză de deces în rândul copiilor și tinerilor la nivel global, iar în Europa mor de cinci ori mai multe persoane în accidente rutiere decât în crime.

Primele măsuri ferme: Sancțiuni mai dure și camere de viteză

Pe fondul presiunii publice, autoritățile române au început să ia măsuri mai ferme.

Anul trecut, comportamentul agresiv la volan – precum mersul lipit de mașina din față sau intimidarea altor șoferi – a fost definit clar în legislație, iar sancțiunile pentru condus periculos au fost înăsprite. Totodată, este introdusă o rețea de camere de monitorizare a vitezei, alături de sisteme de detectare automată a abaterilor rutiere.

Organizațiile civice din domeniu salută pașii făcuți, dar avertizează că ritmul schimbării este lent. „Lucrurile se mișcă, nu atât de repede pe cât ne-am dori, dar este important că se întâmplă”, transmit reprezentanții Coaliției pentru Siguranță Rutieră.

Există și semne încurajatoare. În 2024, numărul deceselor pe șosele a scăzut ușor, la o medie de patru persoane pe zi, iar datele preliminare arată că în 2025 tendința descendentă a continuat, cu o reducere de 13% a deceselor și 4% a rănilor grave.

Probleme structurale: Infrastructură, mentalitate și presiune europeană

În pofida acestor progrese, schimbarea structurală rămâne dificilă. Comisia Europeană a transmis României o notificare pentru implementarea corectă a directivei privind siguranța rutieră.

Specialiștii vorbesc despre o cultură a șofatului „egoist”, greu de schimbat pe termen scurt, iar autoritățile au organizat abia anul trecut prima săptămână națională de conștientizare a siguranței rutiere.

Situația este agravată de traficul sufocant din marile orașe, în special din București – una dintre cele mai poluate capitale din UE.

Traficul rutier este responsabil pentru aproximativ 60% din poluarea aerului din Capitală, iar parcul auto îmbătrânit, dominat de mașini diesel importate, fără sisteme moderne de siguranță, sporește atât riscurile de accidente, cât și pe cele pentru sănătatea publică.

„Importăm și pericol, nu doar poluare”

ONG-urile de mediu atrag atenția că România a devenit o destinație pentru mașini vechi importate din Vest, adesea uzate și lipsite de tehnologii de siguranță precum controlul electronic al stabilității sau airbaguri avansate.

„Nu importăm doar poluare, importăm și pericol”, avertizează reprezentanții sectorului civic.

În paralel, boom-ul SUV-urilor ridică noi semne de întrebare.

Aproape jumătate dintre mașinile noi înmatriculate în România sunt SUV-uri, care domină și piața second-hand. Deși modernizează parcul auto, vehiculele mai grele, cu capote mai înalte și vizibilitate mai redusă, cresc riscul de accidente grave pentru pietoni și bicicliști.

Ruralul, de două ori mai periculos

Analizele organizațiilor de siguranță rutieră arată că viteza excesivă este principala cauză a deceselor pe șosele, iar traversarea neregulamentară – un factor major în rănirile grave.

În mediul rural, lipsa trotuarelor și a trecerilor sigure face ca rata mortalității rutiere să fie de două ori mai mare decât în orașe.

Aproape jumătate dintre decese se produc pe drumuri naționale de mare viteză care traversează localități, expunând comunitățile la riscuri permanente.