Românii votează într-un tur decisiv pentru președinție care ar putea schimba radical orientarea strategică și perspectivele economice ale țării, într-o zi electorală marcată și de voturi importante în Polonia și Portugalia – o veritabilă „Super Duminică” electorală europeană, potrivit The Guardian.

Alegerile din România, considerate cele mai importante dintre cele trei, opun un populist zgomotos, critic la adresa UE și admirator al lui Trump, unui independent centrist, într-o confruntare extrem de strânsă, pe care analiștii o descriu drept cea mai decisivă din istoria post-comunistă a țării.

George Simion, fost lider de galerie și agitator ultranaționalist, care vede partidul său de extremă dreapta – AUR – drept „aliat natural” al mișcării MAGA din SUA, a câștigat confortabil primul tur din 4 mai, cu 41% din voturi – dublu față de primarul Capitalei, Nicușor Dan.

Sondajele recente au arătat că diferența dintre cei doi s-a redus semnificativ, unele indicând o cursă umăr la umăr, altele oferindu-i un mic avans lui Nicușor Dan – care a descris scrutinul drept o bătălie între „o Românie pro-occidentală și una anti-occidentală”.

După-amiază, prezența a trecut de 51% în țară și diaspora.

„Este un moment de cotitură, o alegere crucială”, a declarat primarul Nicușor Dan la ieșirea de la urne, adăugând că a votat „pentru o direcție europeană... nu pentru izolarea României”. La rândul său, George Simion a spus că a votat „împotriva inegalităților și nedreptăților făcute poporului român” și „pentru ca viitorul nostru să fie decis de români”.

Mizele uriașe ale alegerilor din România

Victoria lui George Simion în primul tur a dus la prăbușirea coaliției guvernamentale PSD-PNL, iar câștigătorul turului al doilea va desemna viitorul prim-ministru și va influența formarea unei noi majorități.

Alegerile de acum sunt o reluare a scrutinului din noiembrie anul trecut, câștigat de un alt lider de extremă dreapta, prorusul Călin Georgescu, căruia i s-a interzis însă să candideze din nou după anularea votului, pe fondul acuzațiilor de finanțare ilegală a campaniei și interferență rusească.

Simion a promis că îl va desemna pe Georgescu ca premier dacă va câștiga președinția, deși acesta este anchetat oficial pentru raportări false de cheltuieli de campanie, utilizare ilegală de tehnologie digitală și promovarea unor grupări fasciste.

Președintele României are un rol semi-executiv, cu puteri importante în politica externă, securitate națională, cheltuieli militare și numiri în sistemul judiciar. De asemenea, poate dizolva Parlamentul dacă două propuneri succesive de premier sunt respinse.

Analiștii spun că, având în vedere că nici PSD, nici PNL nu doresc anticipate cu AUR în ascensiune, este foarte posibilă formarea unui guvern minoritar condus de AUR, eventual susținut tacit de PSD, dacă Simion câștigă.

Liderul AUR se opune acordării de ajutor suplimentar Ucrainei și a criticat dur conducerea UE. Deși afirmă că vrea ca România să rămână în UE și NATO, ar putea deveni un aliat al liderilor iliberali Viktor Orbán și Robert Fico, acționând ca o forță destabilizatoare în regiune.

„O victorie a lui Simion ar marca o schimbare de proporții în politica românească, cu riscuri majore pentru stabilitatea internă, relațiile cu Bruxelles-ul și unitatea UE în privința Ucrainei”, a declarat Mujtaba Rahman de la Eurasia Group.

Perspectiva unei victorii a lui George Simion a speriat piețele și investitorii, ducând la scăderea abruptă a leului românesc. Camerele de comerț ale marilor investitori străini în România au avertizat asupra unei „deteriorări rapide” a climatului de afaceri. România are deja cel mai mare deficit bugetar din UE.

Alegeri și în Polonia și Portugalia

În Polonia, 13 candidați se luptă pentru funcția de președinte în primul tur al alegerilor, cu primarul centrist al Varșoviei, Rafał Trzaskowski – membru important al Coaliției Civice a premierului Donald Tusk – considerat favorit.

Sondajele indică faptul că Rafał Trzaskowski și istoricul Karol Nawrocki, susținut informal de fosta guvernare conservatoare Lege și Justiție (PiS), vor ajunge în turul doi, programat pentru 1 iunie.

O victorie a centristului ar consolida poziția premierului, permițându-i să-și promoveze agenda reformistă, blocată până acum de președinți care au folosit frecvent dreptul de veto. Președintele în funcție, Andrzej Duda, este aliat cu PiS.

În Portugalia, alegătorii merg din nou la urne pentru a treia oară în trei ani, după ce premierul de centru-dreapta Luís Montenegro a pierdut un vot de încredere în Parlament din cauza unor controverse privind afacerile familiei sale.

Platforma Alianța Democrată (AD) a lui premierului este favorită să termine pe primul loc, dar fără majoritate, iar formarea unui guvern va fi dificilă, mai ales dacă Partidul Socialist (PS), care probabil va termina pe locul doi, își menține promisiunea de a-i bloca agenda legislativă.

Luís Montenegro a promis că nu va colabora cu partidul de extremă dreapta Chega, al cărui lider, fostul comentator sportiv André Ventura, a fost internat vineri după ce a leșinat de două ori în timpul mitingurilor, dar ar putea fi înlocuit cu cineva mai compatibil politic.

Citește și: Prezența la vot în țară | LIVE TEXT