Omenirea ar putea dispărea până în anul 2100 din cauza utilizării răuvoitoare a inteligenței artificiale sau a unui conflict nuclear, potrivit unei noi evaluări a riscurilor globale.

Cele două se află în fruntea unei liste cu 17 amenințări majore la adresa sănătății umane în următorii 75 de ani, care include și reducerea cheltuielilor pentru ajutor internațional de către țările bogate, criza climatică și malnutriția infantilă.

Experții din cadrul Comisiei The Lancet privind amenințările globale la adresa sănătății în secolul XXI au declarat că toate aceste amenințări interacționează, ceea ce înseamnă că trebuie abordate împreună. Ei au subliniat însă că, pentru fiecare, există „o cale realistă de acțiune”.

„Deciziile luate de lideri astăzi vor modela sănătatea și bunăstarea următoarei generații”, a declarat profesorul Christopher Murray, copreședinte al comisiei și director al Institutului pentru Indicatori și Evaluare în Sănătate de la Universitatea Washington, citat de The Guardian.

Pentru a întocmi lista, comisia a estimat, pe baza tendințelor actuale, câți ani de viață sănătoasă s-ar putea pierde din cauza bolilor, dizabilităților sau deceselor premature provocate de fiecare amenințare. Indicatorul utilizat este cunoscut drept „ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate” — DALY.

„Utilizarea răuvoitoare a inteligenței artificiale, inclusiv pentru arme biologice, și un conflict nuclear însoțit de foamete provocată de efectele sale implică riscuri de dispariție a omenirii în următorii 75 de ani”, se arată în raport.

Documentul precizează că, deși probabilitatea acestor scenarii rămâne redusă, ele ar putea duce la dispariția omenirii: în cazul unui conflict nuclear, prin eliberarea în straturile superioare ale atmosferei a unei cantități de particule suficient de mari pentru a bloca lumina solară și a provoca foamete, iar în cazul inteligenței artificiale, prin arme biologice create cu ajutorul acesteia.

Un editorial publicat în The Lancet odată cu raportul avertizează: „Amploarea daunelor, dacă aceste amenințări s-ar concretiza, ar provoca o apocalipsă pentru omenire”.

Alte riscuri care ar putea provoca pierderea cumulată a peste un miliard de ani de viață sănătoasă și care au fost, astfel, considerate „amenințări catastrofale majore” includ poluarea aerului, rezistența la antimicrobiene, malnutriția infantilă și deteriorarea climei.

Pe listă se mai află conflictele convenționale, reducerea ajutorului internațional, consumul ridicat de alcool, hipertensiunea arterială, inegalitatea veniturilor, nivelul scăzut de educație, pandemiile apărute în mod natural, obezitatea, problemele de sănătate mintală, fumatul și îmbătrânirea în condiții precare de sănătate.

Pentru a fi incluse pe listă, amenințările trebuiau nu doar să poată provoca pierderea unui număr mare de ani de viață sănătoasă, ci și să aibă soluții posibile.

Ibrahim Abubakar, membru al comisiei și profesor de epidemiologie a bolilor infecțioase la University College London, a declarat: „Nu pornim de la ideea «uitați, vrem să vă speriem — avem un anumit număr de amenințări cu care se confruntă omenirea». Pornim de la premisa că, dacă astăzi sunteți un factor de decizie, fie la nivel multilateral global, fie la nivel național, acestea sunt potențialele amenințări cu care v-ați putea confrunta și aceasta este amploarea schimbării pe care o puteți produce dacă acționați”.

Măsurile pentru limitarea încălzirii globale la aproximativ 1,8°C, în loc ca aceasta să ajungă la 4,4°C, ar putea preveni pierderea a 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă, potrivit raportului, care a modelat scenarii optimiste și pesimiste pentru fiecare amenințare.

În regiunile cu venituri mai mari, bolile netransmisibile, precum obezitatea, și problemele de sănătate mintală reprezentau amenințările dominante. În regiunile cu venituri mai mici, pierderile de sănătate erau determinate de probleme precum nivelul scăzut de educație.

Numeroase țări donatoare importante, inclusiv Statele Unite și Regatul Unit, au anunțat în ultimul an reduceri substanțiale ale cheltuielilor pentru ajutor internațional.

Comisia a constatat că o posibilă prăbușire sau o reducere drastică a ajutorului internațional pentru sănătate ar putea provoca pierderea a până la 1,5 miliarde de ani de viață sănătoasă înainte de 2100. Aproape 70% din aceste pierderi s-ar înregistra în Africa subsahariană. Regiunea suportă, de asemenea, cele mai grave efecte ale malnutriției infantile.

Comisia a reunit 35 de experți, iar concluziile sale vor fi prezentate duminică, la Summitul Mondial al Sănătății de la Berlin, în Germania. Evaluarea va fi actualizată anual, pentru a reanaliza cele 17 amenințări identificate, integrând date noi și eventuale riscuri emergente.

Autorii le-au cerut liderilor să abordeze aceste riscuri înainte ca ele să se transforme în crize, inclusiv prin investiții în inovații tehnologice și prin consolidarea sistemelor de sănătate.

„Am început acest proces acum trei ani, crezând că există trei mari amenințări: conflictele, schimbările climatice și pandemiile”, a declarat Murray. „Există un număr mult mai mare de amenințări care ar trebui să ne preocupe, iar guvernele trebuie cu adevărat să aloce bani și personal pentru anticiparea, prevenirea și pregătirea în fața acestui ansamblu mai divers de amenințări”, a conchis el.