Viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, a declarat miercuri, 22 iulie, că cetățenii României ar trebui să consume carne produsă în țară, astfel încât fermele să devină mai competitive.

„La ovine, de exemplu, am ajuns pe primul loc din Uniunea Europeană, deşi avem o suprafaţă cam jumătate de Spania, am detronat Spania în ceea ce priveşte exporturile de animale vii şi de carcase.

Putem să dezvoltăm acest sector, dar ar trebui să înţelegem şi trebuie să înţeleagă şi fermierii, şi medicii veterinari, principalii actori pe aceste pieţe, să zic aşa, în acest domeniu, că vom fi tot timpul sub lupa Comisiei, sub lupa concurenţilor, pentru că ajungem pe primul loc la anumite capitole şi acolo trebuie să respectăm cu stricteţe toate regulile, toate normele de bunăstare, că această strategie nu uită să vorbească în continuare de bunăstare, de normele de transport şi pe apă şi pe uscat al animalelor, nu uită să vorbească despre condiţii diferite pentru animale, ca pe celelale continente.

Deci, Europa rămâne un lider în continuare în ceea ce priveşte bunăstarea animalelor, lupta, prevenirea bolilor, prevenirea acestor dezastre, să zic aşa, cele reprezentate, de exemplu, de pesta porcină

Trebuie să fim foarte, foarte atenţi şi, atunci da, putem să producem mai mult, putem să generăm mai multă valoare adăugată şi putem să trecem de la statutul de ţară producătoare de cereale în principal la o ţară care integrează cerealele în zootehnie şi, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, poate putem ajunge la un nivel de 40% de valoare adăugată creată şi în România în zootehnie”, a spus ministrul interimar, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

„Suntem o ţară care este capabilă să producă proteine la scară largă”

De asemenea, Tánczos Barna a spus că, în contextul în care Comisia Europeană a lansat o nouă strategie prin care îşi propune să reducă dependenţa Uniunii Europene de importuri şi în acelaşi timp să sprijine fermierii, România poate contribui.

„Vorbim în principal de importurile de proteine. Europa produce foarte, foarte mult în continuare prin zootehnie, dar a renunţat, la un moment dat, la importurile, la producţia de proteine, spunând că plantele modificate genetic, anumite dintre ele, nu pot fi cultivate în Europa şi aducem foarte multe proteine din America de Sud, în principal.

Dar prin creşterea cantităţilor de proteine produse în Europa putem să reducem dependenţa şi aici, România, iarăşi, poate să aibă un rol important, pentru că suntem o ţară care este capabilă să producă proteine la scară largă, cantităţi semnificative.

Aici, iarăşi, trebuie să vină o schimbare de paradigmă şi fermierii trebuie îndrumaţi şi ajutaţi, susţinuţi să facă mutarea aceasta în ferme, să facă această schimbare de macaz, să spun aşa, să trecem de la producţia simplă de cereale, care este profitabilă de foarte multe ori în mulţi ani, la o integrare a acestor cunoştinţe de producere de cereale şi de proteine în activitatea zootehnică”, a adăugat ministrul interimar.

„Cetăţenii din această ţară ar trebui să consume carne produsă în România”

De asemenea, întrebat ce mai poate face statul român pentru ca fermele să fie şi mai competitive, dincolo de subvenții, Tánczos Barna a răspuns că cetățenii români ar trebui să consume carne produsă în țară.

„Statul român şi comunităţile locale, cetăţenii din această ţară, în primul şi în primul rând, ar trebui să consume carne produsă în România, proteine produse în România, practic. Ar trebui să consumăm carne de porc românesc, 3-0, cum se spune, porc care s-a născut, purcelul care s-a născut în România, a fost crescut în România, a fost procesat în România şi produsele de pe raft să fie într-adevăr româneşti, să ne permitem acest lux sau acest efort de a întoarce eticheta şi de a ne uita în fiecare moment când cumpărăm ceva dacă este de provenienţă românească sau este de provenienţă străină.

Acesta este cel mai mare efort pe care trebuie să-l facem, este un efort aparent simplu, dar consumatorul nu prea îl face, din păcate, şi la porc, şi la pasăre, şi la carnea de vită, şi la lapte, dacă am consuma măcar dublu cu faţă de cât consumăm de origine românească, cu siguranţă, zootehnia şi fermierii ar avea foarte mult de câştigat în ţară. Deci, asta este cea mai mare schimbare, depinde şi de statul român, dar în mare măsură depinde şi de cetăţeni”, a spus oficialul.

„Comisia a luat o decizie disproporţionată în raport cu numărul focarelor”

Totodată, ministrul interimar a amintit că România este în continuare în perioada de carantină internă pentru ovine şi caprine, ca parte a măsurilor de combatere a pestei micilor rumegătoare, şi că îi sunt interzise exporturile.

„Este o discuţie foarte complicată. Vineri am avut o sesiune de discuţii cu specialişti, discuţie tehnică, ANSVSA-ul a purtat această discuţie cu directorul general de la Comisie, de la Bruxelles, pe această temă. Eu astăzi, la ora 12:00, ora Bruxelles-ului, mă întâlnesc cu comisarul Várhelyi pentru a continua discuţiile.

Cred că, Comisia a luat o decizie disproporţionată în raport cu numărul focarelor. Am primit o decizie de interdicţie totală a exporturilor, ceea ce este o decizie, cred, fără precedent, niciun stat membru n-a păţit aşa ceva până acum.

Sper ca planul de vaccinare pe care îl pregăteşte ANSVSA-ul să fie un element puternic în discuţiile pe care le voi avea şi să putem convinge Comisia, treptat, să eliberăm aceste, să ridicăm aceste restricţii şi să începem exportul din ţară.

Dar şi aici este nevoie de o conştientizare la nivelul fermierilor a riscului şi la nivelul autorităţii sanitar-veterinare şi la nivelul medicilor veterinari de prevenire a acestor boli şi de, Doamne fereşte, dacă mai apare câte un focar, de acţiune rapidă, concertată a autorităţilor de eliminare a animalelor bolnave şi de reducerea riscului de transmiterea boli”, a precizat ministrul interimar.

„La Ministerul Agricultorii suntem legaţi, practic, de mâini şi de picioare”

În plus, Tánczos Barna a spus că Ministerul Agriculturii ar avea nevoie de ordonanțe și că Ministerul Finanţelor va trebui să înţeleagă că, indiferent dacă suntem într-o perioadă de tranziţie guvernamentală, de interimat, agricultura are nevoie de sprijin şi de bani.

„La Ministerul Agricultorii suntem legaţi, practic, de mâini şi de picioare, pentru că am avea nevoie de ordonanţe, de legi. Am propus aceste legi în Parlament, aşa cum v-am spus, din păcate au fost blocate, practic, în ultimele zile ale sesiunii parlamentare la Comisia de buget-finanţe.

Comisia de agricultură le-a susţinut, le-a şi aprobat, dar nu am avut înţelegere acolo. Ministerul Finanţelor va trebui să înţeleagă că, indiferent dacă suntem într-o perioadă de tranziţie guvernamentală, de interimat, agricultura are nevoie de sprijin şi de bani.

Până la sfârşitul anului agricultura are nevoie de cel puţin un miliard de lei pentru a plăti subvenţiile aprobate de Comisie, această sumă este parţial din fonduri europene, parţial din buget naţional. Dar aveţi dreptate, într-o asemenea perioadă cu interimat şi fără parlament, în vacanţă parlamentară, practic, este foarte, foarte greu să luăm măsurile necesare”, a explicat el.

Citește și: Președintele ANSVSA, despre pesta micilor rumegătoare în România: Nu ne putem juca cu soarta unei ţări pentru nişte oameni iresponsabili