Tribunalul Uniunii Europene a apreciat, miercuri, că Comisia Europeană a procedat greşit când a restrâns accesul public la unele detalii şi clauze ale contractelor de achiziţie pentru vaccinurile anti-Covid.

Instanţa din Luxemburg a evidenţiat mai multe nereguli, inclusiv refuzul parţial de a face publice declaraţiile privind conflictele de interese ale membrilor executivului european care au negociat achiziţiile de la companiile farmaceutice, relatează Agerpres, citând AFP.

Procesul, intentat de mai mulţi europarlamentari şi de persoane fizice

"Comisia nu a acordat publicului un acces suficient de larg la contractele de achiziţie a vaccinurilor împotriva Covid-19", a comunicat tribunalul, care fusese sesizat de mai mulţi europarlamentari şi de persoane fizice.

Reclamanţii au solicitat Comisiei în 2021 acces la toate documentele care ar fi permis înţelegerea termenilor şi condiţiilor de achiziţie şi "asigurarea protecţiei interesului public", reaminteşte documentul instanţei.

Solicitările aveau la bază o reglementare europeană din 2001 privind accesul public la documentele principalelor instituţii ale UE - Parlamentul, Consiliul şi Comisia. Aceasta din urmă a acceptat doar un”acces parţial' la informaţiile respective, publicând pe internet versiuni cenzurate.

Judecătorii europeni au emis, miercuri, două hotărâri în care dau în parte dreptate reclamanţilor, anulând deciziile Comisiei care "conţin nereguli".

Achiziţiile respective datează din 2020 şi 2021. În timpul pandemiei de Covid, Comisia Europeană a negociat cu companiile farmaceutice în numele celor 27 de state membre ale Uniunii.

Tribunalul reaminteşte că, la scurt timp după ce pandemia s-a extins în Europa în primăvara lui 2020, "au fost deblocate circa 2,7 miliarde de euro pentru efectuarea unei comenzi ferme pentru mai mult de un miliard de doze de vaccin".

Cele mai multe doze au fost cumpărate sau rezervate de la asocierea americano-germană Pfizer/BioNTech, însă autoritatea europeană de reglementare a omologat şi vaccinurile produse de Moderna, AstraZeneca, Janssen, Novavax şi Valneva.

Secretomanie în jurul achiziției de vaccinuri

În paralel cu recursurile în justiţia europeană privind lipsa de transparenţă, Parchetul European a deschis la rândul său o anchetă în octombrie 2022, tot pentru respectivele achiziţii controversate.

Înainte de aceasta, în 2021, ziarul New York Times dezvăluise un schimb de mesaje scrise între preşedinta CE, Ursula von der Leyen, şi directorul general al Pfizer, Albert Bourla.

Serviciile Comisiei au refuzat cererea unui jurnalist de a afla conţinutul mesajelor, iar ombudsmanul european a criticat această atitudine în vara lui 2022.

Sentința, o lovitură de imagine pentru Ursula von der Leyen

Decizia instanței a fost comunicată cu o zi înainte de votul prin care Ursula von der Leyen speră să obțină un nou mandat în fruntea executivului comunitar.

Pentru a fi realeasă, nemțoaica are nevoie de voturile a cel puțin 361 dintre cei 720 de europarlamentari.

Ursulei von der Leyen are deja susținerea șefilor de stat și de guvern din țările membre ale Uniunii Europene.

Partidul Popular European, din care aceasta provine, este în continuare prima forță politică din Parlamentul European, având 188 de aleși după scrutinul din luna iunie.

Citește și: Un bărbat din Germania s-a vaccinat împotriva Covid de 217 ori