Trimisul special al Consiliului Europei pentru situaţia copiilor din Ucraina, islandezul Thordis Kolbrun Reykfjord Gylfadottir, a denunțat luni, în cadrul Forumului de la Doha, că Rusia comite „crime de război evidente” prin răpirea copiilor ucraineni şi supunerea lor unor procese de „rusificare” pentru a le şterge identitatea.

„Orice fiinţă umană normală înţelege cât de profund greşit este să furi copiii altor oameni, să le iei identitatea şi să le interzici să vorbească propria limbă”, a spus Gylfadottir.

Copii ucraineni, integrați forțat în societatea rusă

În acest sens, trimisul special al Consiliului Europei a arătat direct spre Federaţia Rusă, care a simplificat procesele de adopţie şi de schimbare a numelor copiilor deportaţi pentru a-i integra forţat în societatea rusă şi de a le elimina identitatea şi rădăcinile ucrainene.

Consiliul Europei a documentat cazuri în care „în special bărbaţi mai tineri sunt antrenaţi să meargă pe front şi să lupte împotriva propriilor compatrioţi, aceiaşi care îşi sacrifică viaţa luptând pentru viitorul copiilor lor”, a declarat diplomatul islandez în cadrul Forumului de la Doha privind pacea şi securitatea globale, potrivit Agerpres.

Acest proces de „rusificare fundamental greşit”, potrivit lui Gylfadottir, include reeducarea ideologică şi interzicerea limbii ucrainene, ceea ce Curtea Penală Internaţională (CPI) a clasificat drept crime de război, pentru care a emis mandate de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin şi al comisarului acestuia pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, pe bază de „date şi probe”.

Faptele denunţate de Gylfadottir se înscriu într-un model sistematic de deportări forţate care au afectat cel puţin 20.000 de copii ucraineni de la începutul invaziei ruse în februarie 2022, potrivit datelor ONU.

Kievul estimează că peste 19.000 de copii au fost duşi cu forţa pe teritoriul rus sau în zonele ocupate, unde sunt supuşi adopţiilor forţate în scopul „rusificării” şi chiar internaţi în tabere de antrenament militar.

Adunarea Generală a ONU a aprobat săptămâna trecută o rezoluţie neconstrângătoare din punct de vedere juridic care cere Rusiei să returneze imediat aceşti copii şi să înceteze practici precum „schimbarea statutului” lor, consideraţi de Moscova drept „trofee de război”, potrivit Kievului.

În faţa acestei crize, Consiliul Europei urmăreşte îndeaproape aceste infracţiuni pentru a denunţa comiterea lor, sprijinind proiectele comunităţii şi organizaţiilor internaţionale de a-i găsi pe aceşti copii dispăruţi şi de a strânge probe pentru tragerea la răspundere a celor responsabili.

„Nu avem un număr exact, dar avem date, dovezi, rapoarte şi cunoştinţe că acest lucru se întâmplă”, a spus el, subliniind necesitatea ca această problemă să ocupe „un loc important în agenda” oricăror negocieri de pace.

Gylfadottir, care a subliniat angajamentul Consiliului Europei faţă de „valorile fundamentale” ale protecţiei copilului în timp de război, a insistat că pentru o „pace justă şi echitabilă” în Ucraina, copiii răpiţi trebuie returnaţi familiilor lor, iar dreptul internaţional trebuie să fie respectat. Organizaţia paneuropeană, cu sediul la Strasbourg, este prezentă în Ucraina cu până la 100 de experţi pe teren.

Citește și: Peste 50% dintre europeni cred că există un risc ridicat de război cu Rusia