Prezenți la funeraliile Papei Francisc, președintele american și cel ucrainean au avut o întâlnire la Vatican.

”Reuniunea a avut loc şi s-a terminat deja”, le-a declarat unor jurnalişti un purtător de cuvânt al administrației de la Kiev.

"Întâlnire bună. Am discutat multe lucruri față în față. Sperăm să obținem rezultate pentru tot ce am abordat. Protejăm viețile oamenilor noștri. Încetare a focului completă și necondiționată. Pace fiabilă și de durată, care să prevină izbucnirea unui nou război. O întâlnire foarte simbolică, ce are potențialul de a deveni istorică, dacă vom reuși să obținem rezultate comune", a scris președintele Volodimir Zelenski, al cărui mesaj s-a încheiat cu mulțumiri adresate lui Donald Trump.

Good meeting. We discussed a lot one on one. Hoping for results on everything we covered. Protecting lives of our people. Full and unconditional ceasefire. Reliable and lasting peace that will prevent another war from breaking out. Very symbolic meeting that has potential to… pic.twitter.com/q4ZhVXCjw0

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) April 26, 2025

Potrivit Casei Albei, cei doi au avut o reuniune ”foarte productivă” în marja funeraliilor Papei Francisc, la Roma.

Anterior, liderul de la Washington a anunţat că Ucraina și Rusia sunt ”foarte aproape de un acord”.

În discursul său video de vineri seară, Volodimir Zelenski a opinat că este nevoie de „presiune reală asupra Rusiei” pentru a accepta un armistițiu necondiționat.

Mai devreme, liderul de la Kiev declarase pentru BBC că problemele teritoriale dintre taberele beligerante ar putea fi discutate doar în cazul unui „armistițiu total și necondiționat”.

Potrivit unor surse, Ucraina ar urma să cedeze mari porțiuni de teritoriu anexate de Rusia, conform unei propuneri de pace a SUA.

Donald Trump – care a vorbit cu jurnaliștii la sosirea sa la Roma, unde participă sâmbătă la funeraliile Papei Francisc – a declarat că susține ca Rusia să păstreze peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014.

Volodimir Zelenski respinge ferm această idee.

Rusia a lansat invazia Ucrainei în 2022 și controlează în prezent aproape 20% din teritoriul ucrainean.

Vineri, traficul a fost blocat în Moscova pentru a permite trecerea convoiului care îl transporta pe Steve Witkoff la discuțiile de nivel înalt – a patra vizită a sa în Rusia de la începutul anului.

Discuțiile de trei ore au fost descrise drept „foarte utile” de către consilierul lui Putin, Iuri Ușakov. „Au apropiat pozițiile Rusiei și ale SUA, nu doar în privința Ucrainei, ci și pe o serie de alte chestiuni internaționale”, a adăugat acesta.

„În mod special, s-a discutat despre posibilitatea reluării discuțiilor directe între reprezentanții ruși și cei ucraineni”, a completat Iuri Ușakov.

Mai devreme în această săptămână, Putin a dat de înțeles – pentru prima dată de la începutul războiului – că ar fi deschis la discuții cu Zelenski.

Declarațiile sale ar fi fost un răspuns la propunerea președintelui ucrainean de a transforma un armistițiu pascal de 30 de ore într-unul de 30 de zile. Nicio încetare a focului nu a fost, însă, agreată până acum.

Kievul se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea lui Donald Trump de a accepta concesii teritoriale ca parte a unui acord cu Moscova pentru încheierea războiului.

Crimeea rămâne un punct de tensiune major.

Volodimir Zelenski a respins în repetate rânduri ideea recunoașterii peninsulei ca teritoriu rusesc, spunând vineri, la Kiev: „Poziția noastră este neschimbată – doar poporul ucrainean poate decide care teritorii sunt ucrainene”.

Totuși, într-un interviu ulterior pentru BBC, a sugerat că „un armistițiu total și necondiționat deschide posibilitatea de a discuta totul”.

Liderul de la Kiev a făcut referire și la un interviu acordat de Trump revistei Time, în care președintele american spunea: „Crimeea va rămâne cu Rusia”.

„Ce spune președintele Trump este adevărat și sunt de acord cu el: în prezent nu avem suficiente arme pentru a recuceri peninsula Crimeea”, a spus Volodimir Zelenski.

Planul de pace propus de SUA nu a fost publicat oficial, însă surse indică faptul că acesta ar permite Rusiei să păstreze teritoriile cucerite – o condiție favorabilă Moscovei.

Vineri, agenția Reuters a relatat că a văzut propunerile americane transmise oficialilor europeni săptămâna trecută, precum și contrapropunerile ulterioare venite din partea Europei și Ucrainei.

Acestea prezintă diferențe semnificative.

Acordul SUA oferă o recunoaștere legală americană a anexării ilegale a Crimeei de către Rusia, precum și o recunoaștere de facto a controlului rus asupra altor zone ocupate, inclusiv întregul teritoriu al regiunii Luhansk.

În schimb, europenii și ucrainenii sunt dispuși să discute soarta acestor teritorii doar după instituirea unui armistițiu.

Planul american exclude, de asemenea, aderarea Ucrainei la alianța militară NATO, potrivit Reuters.

Ce ar însemna pentru Ucraina o cedare temporară de teritorii

În timp ce Witkoff se întâlnea cu Putin, Trump declara că negocierile merg în direcția bună.

„Se întâmplă multe lucruri, iar în final cred că vom avea o mulțime de acorduri bune, inclusiv comerciale și tarifare”, a spus el reporterilor în SUA.

Liderul american a spus că scopul său este oprirea luptelor din Ucraina, care, potrivit lui, provoacă moartea a 5.000 de ucraineni și ruși în fiecare săptămână, adăugând că „suntem destul de aproape” de un acord de pace.

Trump a mai spus că Zelenski nu a semnat încă „documentele finale privind acordul foarte important pentru mineralele rare cu Statele Unite”.

„Întârzie deja de cel puțin trei săptămâni”, a afirmat Trump, adăugând că speră să fie semnat „imediat”.

Acordul mult discutat privind mineralele – care ar oferi SUA acces la rezervele bogate ale Ucrainei – trebuia semnat în februarie, dar a fost blocat în urma unei întâlniri tensionate dintre Trump și Zelenski la Washington.

Pozițiile Rusiei și Ucrainei în privința păcii par încă foarte îndepărtate, mai ales în contextul în care Ucraina nu a fost invitată la discuțiile din Moscova.

Vineri, pe rețelele sociale, Volodimir Zelenski a criticat Rusia pentru refuzul de a accepta armistițiul de 30 de zile propus de SUA pe 11 martie și a cerut aliaților să intensifice presiunea asupra Moscovei.

„Au trecut 45 de zile de când Ucraina a acceptat propunerea președintelui Trump pentru liniște în aer, pe mare și pe linia frontului”, a spus el. „Rusia refuză toate acestea. Fără presiune, nu poate fi rezolvat nimic. Este necesară presiunea asupra Rusiei”, a subliniat el.

Volodimir Zelenski a mai spus că Rusia continuă să importe rachete din țări precum Coreea de Nord, pe care le-a folosit în atacul mortal de joi asupra Kievului, soldat cu 12 morți și zeci de răniți.

„Presiunea insuficientă asupra Coreei de Nord și a aliaților săi le permite să producă astfel de rachete balistice. Racheta care a ucis civilii din Kiev conținea cel puțin 116 componente importate din alte țări, cele mai multe, din păcate, fabricate în SUA”, a susținut președintele ucrainean.

După atacul de la Kiev, Trump a spus că pune „o presiune mare” asupra ambelor părți pentru a încheia războiul și i s-a adresat direct lui Putin printr-o postare pe rețelele sociale: „Vladimir, oprește-te!”.

Ulterior, însă, președintele SUA a dat vina pe Kiev pentru declanșarea războiului, declarând pentru Time: „Cred că războiul a început atunci când Ucraina a început să vorbească despre aderarea la NATO.”

Citește și: "Au fost efectuate demersuri de acordare a protecției și asistenței consular", spune MAE despre cazul românului reținut în Rusia