Președintele SUA a blocat aplicarea mai multor sancțiuni împotriva Rusiei cu două zile înainte ca acestea să intre în vigoare, în contextul adâncirii disputei cu omologul său ucrainean.

Sancțiunile au fost adoptate de Congresul SUA și promulgate de Donald Trump în septembrie, notează BBC.

Însă liderul de la Casa Albă a emis vineri seară un ordin executiv în care afirmă că suspendarea unora dintre ele este în „interesul național” al SUA, provocând critici din partea unor membri ai Congresului.

Volodimir Zelenski a declarat că este regretabil că Statele Unite au decis să „ignore complet” sancțiunile.

Relațiile dintre Washington și Kiev s-au deteriorat după ce SUA au încheiat un acord controversat pentru importul de motorină rusească. Ulterior, Ucraina a acuzat administrația de la Washington că a retras un sprijin militar esențial.

Trump și Zelenski au făcut schimb de replici dure. Președintele Ucrainei a declarat, într-un discurs la un summit al Uniunii Europene, că se bucură să se afle printre „lideri adevărați”, după ce Trump spusese că Zelenski este „mai dificil de abordat” decât președintele rus Vladimir Putin.

Noua lege americană privind sancțiunile viza economia Rusiei și îi acorda lui Trump puteri extinse pentru a impune taxe vamale de până la 100% asupra importurilor din primele cinci țări cumpărătoare de petrol și gaze rusești — în special China și India.

Legea includea și sancțiuni împotriva unor înalți oficiali ruși, inclusiv Putin, precum și împotriva instituțiilor financiare rusești și a așa-numitei „flote fantomă” a Moscovei, alcătuită din nave folosite pentru a ocoli embargourile existente.

Trump a suspendat acum aplicarea multora dintre aceste prevederi.

Emisarul rus Kirill Dmitriev a descris decizia drept „un moment important și cu adevărat istoric”.

Într-o postare pe X, el a afirmat că sancțiunile ar fi provocat „pagube grave” în primul rând Statelor Unite și pieței globale și că o cooperare economică aduce beneficii ambelor țări.

Democrați, printre care și Don Beyer, membru al Camerei Reprezentanților din partea statului Virginia, au criticat decizia, acuzându-l pe Trump că a capitulat în fața Moscovei și că a întors spatele Kievului și lui Zelenski.

„Cea mai recentă capitulare a lui Trump în fața lui Putin îi trădează din nou pe partenerii noștri ucraineni și sfidează intenția clară a Congresului, exprimată printr-o lege concepută pentru a pedepsi Rusia pentru războiul său ilegal de agresiune”, a scris Beyer pe X.

Decizia va provoca, probabil, noi nemulțumiri în Ucraina, unde Zelenski insistă de mult timp asupra necesității unor sancțiuni severe, care să limiteze fondurile pe care Rusia le poate folosi pentru război.

Sâmbătă dimineață, Zelenski a declarat că sancțiunile „ar fi putut ajuta enorm” și că legea „ar fi trebuit să exercite o presiune cu adevărat eficientă asupra Rusiei pentru a pune capăt acestui război”.

El a făcut referire la atacurile rusești din timpul nopții asupra a 15 obiective energetice ucrainene, care au provocat întreruperi ale alimentării cu energie electrică în mai multe regiuni.

„Rusia încearcă să provoace o pană generalizată de curent în Ucraina — chiar înainte de iarnă”, a spus el.

Zelenski a adăugat că este „important ca toată lumea din America să vadă și ce se întâmplă cu adevărat” pe teren.

Inițial, Trump a fost criticat de Zelenski și de aliații europeni ai Ucrainei pentru suspendarea temporară a unor sancțiuni americane, astfel încât SUA să poată importa motorină rusească, în încercarea de a reduce prețurile interne ale energiei, care au crescut puternic în timpul războiului din Iran.

De luni întregi, Trump încearcă să gestioneze consecințele politice ale conflictului din Orientul Mijlociu, care a provocat scumpirea carburanților înaintea alegerilor americane de la jumătatea mandatului. Creșterea inflației i-a afectat imaginea în rândul publicului american.

Zelenski a sugerat că acordul echivalează cu o investiție a Statelor Unite în efortul de război al Rusiei.

Câteva zile mai târziu, Trump a susținut că atât Rusia, cât și Ucraina au acceptat un „armistițiu energetic”, pentru a facilita exporturile de motorină rusească.

Cele două țări au desfășurat atacuri intense asupra infrastructurii energetice a celeilalte. Kievul afirmă că urmărește astfel să limiteze veniturile care finanțează mașinăria de război a Rusiei, în timp ce Moscova susține că vizează doar instalații folosite de armata ucraineană.

Inițial, Zelenski s-a declarat surprins de anunțul lui Trump și a spus că Ucraina va opri atacurile dacă Rusia va face același lucru. După trei zile în care Rusia a lansat mai multe atacuri noi, Kievul și-a reluat loviturile asupra rafinăriilor rusești.

Acest lucru a provocat o condamnare vehementă din partea lui Trump, care a calificat atacurile drept „o rușine”. Zelenski a răspuns că „nu face decât să apere interesele Ucrainei”.

Temerile că Trump se poziționează de partea Rusiei au fost amplificate de perturbarea funcționării unui sistem de comunicații prin satelit furnizat de SUA și utilizat de Ucraina.

Săptămâna trecută, Starlink a limitat brusc și neașteptat viteza la care dronele puteau zbura păstrând conexiunea la internet. Potrivit Ucrainei, această măsură a perturbat unele misiuni de pe front și a îngreunat capacitatea Kievului de a se apăra de atacurile rusești.

În perioada în care sistemul a funcționat cu aceste limitări, Rusia a lansat mai multe atacuri mortale asupra Ucrainei. Locuitorii și guvernul au afirmat că acestea s-au produs fără avertizare prealabilă.

Zelenski a declarat vineri că vitezele de funcționare ale Starlink nu fuseseră încă restabilite complet.

Trump a negat că ar fi oprit schimbul de informații cu Ucraina și că ar fi încetinit în mod deliberat rețeaua Starlink folosită de aceasta.

Autoritățile ucrainene au confirmat că cel puțin nouă persoane au fost ucise și aproximativ 60 au fost rănite în atacurile rusești desfășurate în întreaga țară în ultimele 24 de ore.

Potrivit acestora, un șofer de ambulanță a fost ucis, iar alte 20 de persoane au fost rănite în atacurile rusești asupra orașului Herson, sâmbătă dimineață.

Ministerul rus al Apărării a declarat că a vizat obiective legate de industria de apărare a Ucrainei, între care o oțelărie, o stație de transformare a energiei electrice și o navă de marfă din Marea Neagră.

Citește și: În contextul atacurilor cu drone din Marea Neagră, Franța oferă României sprijin cu echipamente