Uniunea de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR) a lansat un apel public către Ministerul Culturii și către Guvern, solicitând revizuirea de urgență a proiectului de modificare a Legii nr. 35/1994 privind timbrele culturale.

Reprezentanții organizației atrag atenția că forma actuală a propunerii legislative, deși prezentată drept o măsură de sprijin pentru sectorul cultural, riscă să producă efecte contrare, cu impact direct asupra artiștilor și a ecosistemului cultural independent.

Mecanism esențial pentru finanțarea culturii

UCIMR, organizație de utilitate publică ce reprezintă aproximativ 10.000 de artiști interpreți, subliniază că timbrul muzical funcționează de peste trei decenii ca un instrument transparent și eficient de susținere a culturii.

În prezent, acesta presupune o contribuție parafiscală aplicată biletelor de spectacol - 5% pentru concerte clasice și folclorice și 3% pentru evenimente de divertisment.

Fondurile colectate ajung direct la uniunile de creație, fără intermediari, fiind utilizate pentru finanțarea proiectelor culturale - de la concerte și festivaluri până la inițiative educaționale și programe dedicate comunităților cu acces redus la ofertă culturală.

Schimbări propuse și efectele lor

Proiectul legislativ propune înlocuirea procentului din prețul biletului cu o sumă fixă de 2 lei, indiferent de valoarea acestuia, precum și introducerea unui organism intermediar în procesul de colectare și distribuire a fondurilor.

Potrivit UCIMR, această modificare ar genera dezechilibre majore.

Evenimentele de mici dimensiuni ar suporta, proporțional, o povară financiară mai mare, în timp ce marile producții comerciale ar beneficia de o reducere implicită a contribuției. De asemenea, introducerea unui intermediar ar putea afecta transparența și eficiența alocării resurselor.

Riscuri pentru artiști și cultura independentă

Organizația avertizează că noile prevederi ar putea afecta zeci de mii de artiști - muzicieni, coriști, instrumentiști, dansatori sau balerini - precum și proiectele culturale independente care susțin viața artistică la nivel local.

Printre principalele riscuri semnalate se numără:

• diminuarea finanțării pentru proiectele independente
• favorizarea evenimentelor comerciale de amploare
• posibilitatea excluderii unor categorii de artiști din mecanism
• intervenția statului în gestionarea fondurilor, printr-un sistem mai centralizat

În plus, proiectul prevede anularea penalităților pentru neplata timbrului în trecut, o măsură considerată paradoxală de către UCIMR, în condițiile în care statul ar urma să preia un rol mai activ în administrarea acestor resurse.

Apel la echilibru și consultare

UCIMR solicită menținerea unui sistem „echitabil, sustenabil și transparent”, care să protejeze drepturile artiștilor și să asigure continuitatea finanțării culturale. Reprezentanții organizației subliniază că timbrul muzical nu este doar o contribuție financiară, ci un mecanism prin care valoarea consumului cultural este reinvestită în dezvoltarea scenei artistice.

În absența unor ajustări, avertizează UCIMR, consecințele ar putea fi vizibile rapid: reducerea numărului de proiecte independente, diminuarea accesului publicului la evenimente culturale și o concentrare tot mai accentuată a ofertei în zona comercială.

Dezbaterea asupra modificării Legii timbrului cultural se conturează astfel ca un test important pentru echilibrul dintre politicile publice și nevoile reale ale sectorului cultural din România.

Citește și: Perioada de înscriere pentru ediția aniversară a Concursului Enescu, prelungită