Şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene a demisionat, vineri, din funcţie.

Anterior procurorii anticorupție au percheziționat biroul și reședința influentului Andrii Iermak, după cum a relatat publicația Kyiv Independent.

Anunţul eliberării din funcţie a fost făcut de preşedint în discursul său pe care îl adresează zilnic națiunii.

Andrii Iermak și-a depus demisia, iar Volodimir Zelenski a acceptat-o.

! Articolul a fost actualizat cu detalii suplimentare

Criza de la vârful administrației prezidențiale capătă amploare în contextul în care Kievul se confruntă cu presiuni din partea Washingtonului pentru a accepta termenii unui acord de pace.

Andrii Iermak este investigat într-un dosar care implică compania nucleară de stat Energoatom – cea mai amplă anchetă anticorupție din timpul actualului regim de la Kiev.

8 suspecți au fost deja inculpați în acest dosar, iar Timur Mindici, un apropiat al președintelui, este considerat liderul grupării.

În ciuda solicitărilor anterioare de a-l demite, Zelenski l-a desemnat pe Iermak să conducă negocierile de pace.

Potrivit unei surse din rândul forțelor de ordine citate de Kyiv Independent, una dintre vilele de lux de lângă Kiev, finanțată prin schema de corupție de la Energoatom, ar fi fost destinată lui Iermak.

Administrația Prezidențială nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

Publicația Ukrainska Pravda a relatat pe 24 noiembrie, citând surse din anchetă, că Andrii Iermak este implicat în scandalul de corupție, iar investigatorii se referă la el cu numele de cod „Ali Baba”.

Procurorul-șef anticorupție din Ucraina, Oleksandr Klimenko, a declarat la începutul lunii noiembrie că, potrivit anchetatorilor, „Ali Baba organizează întâlniri și dă instrucțiuni agențiilor de aplicare a legii pentru a se asigura că anchetatorii NABU și procurorii anticorupție sunt hărțuiți.”

Miniștrii Energiei și Justiției au demisionat, recent, în contextul acestei investigații ample despre sectorul energetic al țării. Președintele Volodimir Zelenski ceruse, anterior, revocarea Svitlanei Grînciuk și a lui Herman Halușcenko.

Potrivit rechizitoriului, mai multe persoane că ar fi orchestrat un sistem de deturnare de fonduri în valoare de aproximativ 100 de milioane de dolari (76 de milioane de lire sterline), inclusiv în cadrul operatorului național de energie nucleară Energoatom.

Unii dintre cei implicați în scandal sunt - sau au fost - apropiați ai lui Volodimir Zelenski, notează BBC News.

Potrivit acuzațiilor, ministrul Justiției Herman Halușcenko și alți oficiali importanți ar fi primit plăți ilegale de la firmele contractate pentru construirea de fortificații destinate protejării infrastructurii energetice împotriva atacurilor rusești.

Printre cei presupus implicați se află fostul vicepremier Oleksii Cernîșov și Timur Mindici, om de afaceri și co-proprietar al fostului studio TV al lui Zelenski, Kvartal95. Potrivit informațiilor, Mindici ar fi părăsit deja Ucraina.

Halușcenko a declarat că își va dovedi nevinovăția, iar Grînciuk a scris pe rețelele sociale: „În cadrul activității mele profesionale nu au existat încălcări ale legii.”

Investigație amplă și probe audio

Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (SAP) au anunțat că ancheta – desfășurată pe parcursul a 15 luni și bazată pe 1.000 de ore de înregistrări audio – a scos la iveală implicarea mai multor membri ai guvernului ucrainean.

Potrivit NABU, persoanele implicate percepeau comisioane ilegale de 10-15% din valoarea contractelor semnate cu firmele colaboratoare ale Enerhoatom.

Anchetatorii au publicat fotografii cu genți pline de bani și au precizat că sumele au fost spălate și transferate în afara Ucrainei, inclusiv către Rusia.

Procurorii susțin că banii proveniți din deturnări au fost spălați printr-un birou din Kiev legat de familia fostului deputat ucrainean și actual senator rus Andrii Derkaci.

NABU publică zilnic noi fragmente din anchetă și interceptări telefonice și a anunțat că urmează și alte dezvăluiri.

Context tensionat și impact european

Scandalul a izbucnit în contextul intensificării atacurilor ruse asupra infrastructurii energetice ucrainene, inclusiv asupra stațiilor care alimentează centralele nucleare.

Cazul readuce în prim-plan problema corupției endemice din Ucraina, care persistă în ciuda eforturilor NABU și SAP din ultimul deceniu.

În iulie, au izbucnit proteste masive după ce guvernul a limitat independența acestor două instituții, stârnind temeri că Ucraina ar putea pierde statutul de țară candidată la Uniunea Europeană, obținut sub condiția unei lupte credibile împotriva corupției.

Partenerii europeni ai Kievului și ambasadorii țărilor G7 și-au exprimat atunci îngrijorarea profundă, solicitând discuții urgente cu conducerea ucraineană.

Criza respectivă – cea mai gravă de la începutul invaziei ruse din 2022 – a fost calmată doar după ce Zelenski a revenit asupra deciziei și a restabilit autonomia NABU și SAP.

Totuși, pentru unii observatori, acel episod a ridicat semne de întrebare cu privire la angajamentul real al lui Volodimir Zelenski față de reformele anticorupție.

Citește și: Junta din Guineea-Bissau numește un lider interimar după lovitura de stat