Ucraina îşi marchează duminică, 24 august, Ziua Independenţei, pe care şi-a proclamat-o în 1991, cu câteva zile înaintea Republicii Moldova.

La vremea respectivă, noul stat moştenea de la Uniunea Sovietică şi unul dintre cele mai mari arsenale nucleare ale lumii, dar a renunţat la acesta câţiva ani mai târziu, în schimbul garanţiilor privind independenţa şi integritatea sa teritorială oferite prin Memorandumul de la Budapesta, semnat inclusiv de Rusia.

Kievul cere, în prezent, ca o pace cu Rusia să includă şi garanţii de securitate, astfel încât Moscova să nu îşi mai poată încălca din nou angajamentele, așa cum a făcut-o în 2014 şi 2022.

Ideea garanţiilor a fost acceptată şi de preşedintele Donald Trump şi liderii europeni prezenţi la Casa Albă împreună cu preşedintele ucrainean la începutul săptămânii, când s-a discutat despre procesul de pace în Ucraina.

Întrevederea avea loc la scurt timp după summitul Donald Trump - Vladimir Putin, iar preşedintele american spunea că, în scurt timp, va avea loc şi o întrevedere Putin - Zelenski.

Între timp, Moscova a transmis semnale că Putin nu intenţionează să ia parte la o astfel de întâlnire în viitorul apropiat, precizează Radio România Actualități.

Mai mult de atât, Rusia are în continuare cereri maximale: cedarea de teritorii ucrainene pe care forţele sale au fost incapabile să le captureze în trei ani şi jumătate de război şi abandonarea aspiraţiilor de integrare în NATO ale Ucrainei.

Rusia respinge și dislocarea unor militari din ţările europene în Ucraina, deşi prezenţa acestora ar fi văzută drept o garanţie de securitate la Kiev.

Într-un mesaj postat pe contul său de Facebook, Volodimir Zelenski a respins ideea cedării oricăror teritorii ucrainene şi a criticat blocarea procesului de pace de către Rusia.

Citește și: Cedarea de teritorii ucrainene Rusiei ar fi o „capcană” întinsă de Vladimir Putin, spune șefa diplomației europene