Decizia Statelor Unite ale Americii de a relaxa unele sancțiuni impuse vânzărilor de petrol rusesc a provocat critici din partea mai multor lideri europeni, care avertizează că măsura ar putea prelungi războiul din Ucraina.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că „nu există nicio justificare” pentru această decizie, iar cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a spus că măsura este „greșită”. La rândul său, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a afirmat că situația este „foarte îngrijorătoare”.

BBC notează că Rusia beneficiază de creșterea prețurilor petrolului, determinată de conflictul din Orientul Mijlociu. Liderii europeni se tem că, dacă Moscovei i se permite să vândă mai mult petrol, veniturile Kremlinului vor crește semnificativ.

Rusia se află sub sancțiuni americane și europene din februarie 2022, după lansarea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. Administrația americană condusă de Donald Trump a impus, de asemenea, sancțiuni asupra statelor care cumpărau petrol și gaze rusești, inclusiv unor mari consumatori precum India.

În contextul în care piețele energetice globale sunt afectate de războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului și de represaliile Teheranului asupra aliaților acestora din Golf, liderul de la Casa Albă a decis să relaxeze unele sancțiuni.

În cadrul unei conferințe de presă la Paris, după o întâlnire cu președintele francez, Volodimir Zelenski a declarat că această decizie a Statelor Unite ar putea aduce Rusiei aproximativ 10 miliarde de dolari. „Acest lucru cu siguranță nu ajută la obținerea păcii”, a spus liderul ucrainean.

Potrivit acestuia, cu cât Rusia obține mai multe venituri, cu atât poate susține mai ușor economia de război. În ultimele luni, finanțele publice ale Rusiei au fost supuse unei presiuni puternice, Kremlinul fiind nevoit să vândă rezerve de aur și să crească taxele de consum pentru a-și suplimenta veniturile.

Veniturile suplimentare din petrol ar putea permite Moscovei să achiziționeze mai multe arme și să mobilizeze mai mulți soldați pentru front.

Pentru liderii europeni, momentul este unul delicat. Ucraina a trecut printr-o iarnă dificilă, dar a reușit să recucerească unele teritorii și să lovească ținte din interiorul Rusiei. În același timp, Rusia se confrunta cu tensiuni economice și dificultăți în recrutarea de soldați pentru a înlocui pierderile de aproximativ 1.000 de militari pe zi, morți sau răniți.

În acest context, sprijinul economic suplimentar pentru Rusia apare într-un moment în care atenția internațională este atrasă de conflictul din Orientul Mijlociu.

Totodată, Ucraina se confruntă cu propriile dificultăți financiare, deoarece fonduri europene în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro sunt întârziate din cauza unui diferend cu Ungaria.

Kievul este, de asemenea, presat de Uniunea Europeană să repornească un oleoduct care traversează teritoriul ucrainean, avariat de atacurile rusești din ianuarie. Conducta transporta petrol rusesc către Ungaria și alte state, iar Budapesta acuză Ucraina că întârzie reparațiile. Autoritățile ucrainene susțin însă că avariile sunt grave și necesită timp pentru remediere.

Războiul din Iran are astfel efecte care depășesc cu mult regiunea Orientului Mijlociu și influențează evoluțiile geopolitice din Europa.

Trimișii președintelui Donald Trump au încercat să medieze încheierea războiului din Ucraina, însă decizia Washingtonului de a reduce presiunea economică asupra Rusiei ar putea îngreuna progresele în negocierile de pace.

Temerea principală a liderilor europeni este că relaxarea sancțiunilor ar putea deveni permanentă, nu doar temporară.

Un purtător de cuvânt al premierului britanic Keir Starmer a declarat că aliații trebuie să mențină presiunea asupra Rusiei și asupra finanțării războiului. „Cea mai bună modalitate de a opri Rusia să sprijine actori ostili este menținerea presiunii colective și încheierea războiului din Ucraina”, a spus acesta.

Pentru moment însă, această presiune nu mai este una colectivă, iar Kremlinul profită de relaxarea sancțiunilor.

Citește și: OMV Petrom, implicată într-un proiect de explorare a gazelor şi petrolului în sectorul bulgăresc al Mării Negre