La mii de kilometri de Alaska, ucrainenii așteaptă rezultatul întâlnirii dintre președinții american și rus.

Discuțiile dintre Donald Trump și Vladimir Putin se desfășoară vineri seară, fără un loc la masa tratativelor pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski, notează BBC.

Liderul de la Casa Albă a lăsat să se înțeleagă, la începutul săptămânii, că „schimburile de teritorii” ar putea fi pe masă – idee interpretată, în mare parte, ca o posibilă cedare în fața Rusiei.

În Ucraina, unde sondajele arată constant că aproximativ 95% dintre cetățeni nu au încredere în Vladimir Putin, există un amestec inconfortabil de scepticism profund față de discuții și oboseală extremă față de război.

„Această problemă mă atinge direct”, spune tânăra Tetiana Bessonova, din Pokrovsk – unul dintre orașele din est al căror viitor ar fi în discuție dacă teritoriul ar fi cedat Rusiei. „Orașul meu natal este pe linia frontului. Dacă luptele active se opresc, aș putea să mă întorc?”, întreabă ea.

Pentru cei crescuți în regiunile afectate, negocierile, schimburile de terenuri și redesenarea granițelor sunt subiecte profund dureroase, mai spune Tetiana Bessonova: „Aici m-am născut, este patria mea. Aceste decizii ar putea însemna că nu voi mai putea niciodată să mă întorc acasă. Că eu și mulți alții ne vom pierde orice speranță de revenire.”

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că omologul american a fost de acord, într-o convorbire cu liderii europeni, că nu se vor face concesii teritoriale fără acordul Ucrainei. Donald Trump a spus, de asemenea, că intenționează să organizeze un al doilea summit, cu Volodimir Zelenski prezent, înainte ca ceva să fie convenit.

Dar liderul american poate fi imprevizibil, comentează BBC. Se spune adesea că este influențat de ultima persoană cu care vorbește. Astfel, în Ucraina există puțină încredere că nu va fi convins de Vladimir Putin, mai ales într-o întâlnire față în față.

Faptul că întâlnirea are loc cu ușile închise este o veste proastă pentru Ucraina, afirmă Oleksandr Merejko, deputat și președinte al comisiei parlamentare pentru afaceri externe de la Kiev. „Știindu-l pe Trump, își poate schimba opinia foarte repede. Este un mare pericol pentru noi.”

Politicianul se teme că, din dorința de a fi văzut ca un negociator de succes, președintele SUA ar putea să fi făcut deja acorduri prealabile cu rușii: „Trump nu vrea să fie pus într-o situație stânjenitoare, iar dacă nu se obține nimic, va fi stânjenit. Întrebarea este: ce ar putea conține acele acorduri?”

Printre scenariile posibile pentru un eventual armistițiu se numără înghețarea actualelor linii ale frontului, fără recunoașterea formală a teritoriilor ocupate ca aparținând Rusiei, până la o variantă maximalistă, în care Rusia ar anexa complet 4 regiuni din estul și sudul Ucrainei.

Sondajele arată că aproximativ 54% dintre ucraineni ar accepta un compromis teritorial pentru a grăbi sfârșitul războiului, dar numai cu garanții de securitate din partea partenerilor internaționali.

Neîncrederea în Rusia este atât de adâncă și de larg răspândită încât mulți cred că o înghețare a frontului fără garanții ar fi doar o invitație pentru administrația de la Kremlin să se reînarmeze și să atace din nou.

„Dacă înghețăm frontul și cedăm teritorii, asta va fi doar o platformă pentru o nouă ofensivă”, spune Volodimir, un lunetist ucrainean din estul țării. Respectând protocolul militar, el a cerut să fie identificat doar cu prenumele.

„Mulți soldați și-au dat viața pentru aceste teritorii, pentru apărarea țării noastre. O înghețare ar însemna începutul demobilizării, soldații răniți și epuizați ar fi lăsați la vatră, armata s-ar micșora, iar într-una din aceste rotații rușii ar lovi din nou. Dar de data asta ar fi sfârșitul țării noastre”, consideră el.

În toată Ucraina, oamenii din toate categoriile sociale iau decizii foarte grele privind realitatea viitorului lor, spune Anton Grușețki, directorul Institutului Internațional de Sociologie din Kiev, care sondează frecvent opinia publică despre război.

Una dintre cele mai dificile dileme este dacă să accepte ideea cedării de facto a unei părți din teritoriul ucrainean Rusiei, spune el: „Este 20% din pământul nostru și aceștia sunt oamenii noștri. Dar ucrainenii ne arată că sunt flexibili, ne spun că ar accepta diverse forme de garanții de securitate.”

Conform sondajelor institutului, 75% dintre ucraineni se opun total acordării Rusiei a proprietății formale asupra vreunui teritoriu. Printre ceilalți 25% se află atât persoane pro-ruse, cât și oameni pur și simplu epuizați de război, care cred că sunt necesare compromisuri dure.

„Cred că războiul trebuie oprit prin orice mijloace posibile”, spune Liubov Nazarenko, pensionară din regiunea Donețk. „Cu cât merge mai departe, cu atât devine mai rău. Rușii au ocupat deja regiunea Herson și vor Odesa. Trebuie oprit totul, pentru ca tinerii să nu moară”, adaugă femeia.

Ucraineanca are un fiu care încă nu luptă, dar ar putea fi mobilizat. Ea crede că, după trei ani de război, cu sute de mii de morți și răniți numai de partea ucraineană, păstrarea vieții este mai importantă decât orice discuție despre teritoriu.
„Nu vreau să mai moară oameni”, spune ea. „Nici tineri, nici bătrâni, nici civilii care trăiesc pe linia frontului.”

Vineri, pe măsură ce se apropia ora începerii discuțiilor din Alaska, ucrainenii prăznuiau o zi sfântă – Adormirea Maicii Domnului – zi în care se crede că Fecioara Maria ascultă rugăciunile tuturor celor care au nevoie de ajutor.

Citește și: Kremlinul spune că întâlnirea Trump-Putin ar putea dura „cel puţin 6-7 ore”