Ungaria a semnalat că este pregătită să renunțe la vetoul menținut în ultimii doi ani asupra negocierilor de aderare ale Ucrainei la Uniunea Europeană, după ce premierul Péter Magyar a anunțat încheierea unui acord cu Kievul privind drepturile minorității maghiare din Ucraina.

„Am ajuns la un acord cuprinzător cu Ucraina privind extinderea drepturilor lingvistice, educaționale, culturale și politice ale minorității maghiare, formată din aproximativ 100.000 de persoane”, a declarat liderul guvernului maghiar într-un mesaj video publicat pe Facebook.

Euronews notează că autoritățile ucrainene nu au confirmat imediat conținutul acordului, însă la Bruxelles schimbarea de poziție a Budapestei s-a făcut simțită în timpul unei reuniuni a ambasadorilor statelor membre ale Uniunii Europene.

Oficialul ungar a indicat că rezervele Budapestei au fost diminuate, ceea ce a permis modificarea de ultim moment a agendei și deblocarea unei etape procedurale esențiale pentru continuarea procesului de aderare.

„Această evoluție pozitivă transmite un mesaj puternic de unitate și determinare”, a declarat un purtător de cuvânt al Cipru, țara care a prezidat reuniunea.

La rândul său, vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană, Taras Kachka, a apreciat că decizia „aduce Ucraina mai aproape de viitorul său european”.

Primul capitol al negocierilor, deblocat după doi ani

Procesul de aderare la Uniunea Europeană este structurat în 33 de capitole grupate în șase mari clustere tematice. Primul dintre acestea, denumit „Fundamente”, acoperă statul de drept, drepturile omului și sistemul judiciar și reprezintă atât primul, cât și ultimul capitol care trebuie deschis și închis în cadrul negocierilor.

În ultimii doi ani, Ucraina și Republica Moldova, considerate de Bruxelles candidate asociate, au încercat fără succes să deschidă acest prim cluster.

Blocajul a fost impus de fostul premier ungar Viktor Orbán, chiar în perioada în care Ungaria deținea președinția Consiliului Uniunii Europene. De atunci, instituțiile europene au încercat, în repetate rânduri, să găsească soluții pentru depășirea vetoului, dar fără rezultat.

Subiectul a devenit unul personal pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a criticat în mod repetat opoziția Budapestei și a cerut liderilor europeni să intervină. Zelenski consideră aderarea la UE drept o garanție de securitate pentru viitorul postbelic al țării sale.

Drepturile minorității maghiare, cheia acordului

Schimbarea de poziție a Budapestei a fost posibilă după victoria electorală a lui Péter Magyar, care a promis normalizarea relațiilor dintre Ungaria și Ucraina.

Potrivit premierului ungar, consultările cu Kievul privind situația minorității maghiare din regiunea Transcarpatia - una dintre principalele surse de tensiune dintre cele două țări - au condus la un acord care va fi inclus în planul de acțiune transmis de Ucraina către Bruxelles în cadrul candidaturii sale la aderare.

Totuși, premierul Magyar a reiterat că se opune unei aderări accelerate a Ucrainei la Uniunea Europeană, poziție împărtășită și de alte state membre.

„Dacă Ucraina va reuși să închidă toate cele 33 de capitole de negociere în următorii 10-15 ani, Ungaria va organiza un referendum obligatoriu privind aderarea sa la Uniunea Europeană”, a declarat premierul ungar.

Comisia Europeană salută progresul

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a salutat anunțul, afirmând că Ucraina și Republica Moldova îndeplinesc deja cerințele privind statul de drept formulate de statele membre.

„Acum este momentul să accelerăm parcursul lor către aderarea la Uniunea Europeană. Aceasta este cea mai bună modalitate de a garanta respectarea drepturilor minorităților”, a declarat oficialul european.

În urma reuniunii de miercuri, Consiliul Uniunii Europene a transmis Ucrainei și Republicii Moldova o scrisoare prin care confirmă disponibilitatea statelor membre de a deschide primul capitol de negociere. Între timp, țările membre vor lucra la definirea unei poziții comune pentru negocieri.

Deși Ungaria ar putea, teoretic, să reintroducă veto-ul în orice moment, oficialii și diplomații europeni se declară încrezători că conferința interguvernamentală programată pentru 15 iunie, la Luxembourg, care va marca deschiderea oficială a primului cluster de negocieri, se va desfășura fără obstacole.

Citește și: Germania eșuează în alegerile pentru Consiliul de Securitate al ONU