Planul noului guvern al Ungariei de a opri acordarea vizelor pentru muncitorii din afara Uniunii Europene provoacă îngrijorare în mediul de afaceri, companiile și organizațiile patronale avertizând că o interdicție bruscă ar putea afecta producția într-o piață a muncii deja tensionată.

Partidul Tisza al premierului Peter Magyar, care a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai liderului de dreapta Viktor Orban după victoria categorică din alegerile din 12 aprilie, a anunțat că va înceta, începând de luna viitoare, emiterea documentelor pentru muncitorii proveniți din afara blocului comunitar.

„Nu vom permite muncitorilor străini să ia locurile de muncă ale maghiarilor și să le micșoreze salariile”, se arată în programul politic al partidului Tisza, ceea ce a stârnit îngrijorare în rândul unor dintre cei mai mari investitori străini din Ungaria.

Directorul regional al unei companii de recrutare a avertizat că o interdicție totală ar putea pune presiune pe firmele care depind de forța de muncă străină.

„O interdicție completă pentru muncitorii din afara UE nu ar fi viabilă pe termen lung”, a declarat Sandor Baja, coordonatorul Randstad pentru Cehia, Ungaria și România, subliniind că o mare parte din forța de muncă a Ungariei urmează să iasă la pensie în următorul deceniu.

„Sper sincer ca echipa ministrului economiei, Istvan Kapitany, să permită rațiunii economice să prevaleze”, a mai spus el pentru Reuters.

Potrivit statisticilor oficiale, muncitorii străini reprezintă doar 2% din forța de muncă a Ungariei. Spre deosebire de Germania, Polonia sau Cehia, Ungaria nu a avut parte de un aflux masiv de refugiați ucraineni care să sprijine piața muncii.

Cu toate acestea, anumite sectoare, precum industria și serviciile, depind în mare măsură de angajați străini, afirmă liderii mediului de afaceri.

Akos Janza, președintele Camerei Americane de Comerț, a declarat că muncitorii străini - atât personal calificat, cât și necalificat - reprezintă până la 20% din angajații unor companii.

„Avem o companie membră care ar trebui să elimine complet un schimb de lucru fără muncitorii străini”, a spus Janza, precizând că firma activează în sectorul industrial, unul dintre domeniile-cheie ale economiei ungare.

Sandor Baja a adăugat că tinerii sub 25 de ani, persoanele peste 55 de ani și locuitorii orașelor mici reprezintă un potențial nevalorificat de aproximativ 400.000 de lucrători, însă problemele legate de mobilitate limitează posibilitatea de a acoperi deficitul de personal.

La rândul său, șeful Camerei de Comerț Germane din Ungaria, a avertizat că oprirea acordării vizelor va afecta serios economia.

„În opinia noastră, economia ungară nu poate funcționa în prezent fără muncitori din țări terțe, din afara Uniunii Europene”, a declarat Robert Keszte săptămâna trecută.

Citește și: UE aprobă împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina şi impune noi sancţiuni Rusiei