România este în continuare țara UE cu cea mai mare proporție a tinerilor între 15 și 29 de ani care nu muncesc și nici nu urmează un program educaţional sau de formare (NEETs), reprezentând 19,4% din totalul populaţiei din grupa respectivă de vârstă la nivelul anului 2024, conform datelor Eurostat.

Astfel, unul din cinci tineri din România nu este încadrat nici profesional, nici în sistemul de educaţie.

„Pentru întreaga Uniune Europeană, valoarea medie a indicatorului NEET este de 11,1%. Decalajul României faţă de celelalte ţări din UE este în creştere: următoarea ţară în clasamentul nedorit al proporţiei NEETs este Italia (15,2%), urmată de Lituania (14,7%) şi Grecia (14,2%). La polul opus se situează Ţările de Jos, cu 4,9% dintre tineri încadraţi ca NEETs, urmate de Suedia (6,3%) şi Malta (7,2%)”, se arată în analiza realizată de Monitorul Social.

Decalajul de gen din România, cel mai mare din UE

Pe sexe, se constată că procentul tinerelor femei din România care nu sunt nici în educaţie, nici pe piaţa muncii este mult mai mare decât cel al tinerilor bărbaţi: un sfert (25,2%) dintre tinerele cu vârsta între 15 şi 29 de ani nu studiază şi nu sunt nici pe piaţa muncii, în timp ce în rândul tinerilor bărbaţi procentul este de 14%.

Decalajul de gen din România, de 11,2 puncte procentuale, este cel mai mare din Uniunea Europeană, relevă analiza.

Proporţia cea mai mare a tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare se înregistrează în rândul persoanelor care au absolvit doar studii primare. Ponderea NEETs creşte îngrijorător în rândul acestora, de la 21% în 2013 la 34% în 2024. Aproape jumătate (44%) dintre tinerele cu studii primare se încadrează în categoria NEETs.

Citește și: Studiu: Aproape trei sferturi dintre medicii tineri nu-și văd un viitor în România