Șefa Comisie Europene a dezvăluit propunerea sa mult-așteptată pentru noul buget al blocului comunitar, în valoare de 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034.

Creșterea este una semnificativă față de cei 1.210 miliarde aprobați în vara lui 2020, remarcă Euronews.

„Este mai strategic, mai flexibil, mai transparent”, a declarat Ursula vond der Leyen.

„Investim mai mult în capacitatea noastră de reacție și în independența noastră”, a adăugat ea.

Propunerea restructurează bugetul UE pe baza a trei piloni principali:

• 865 miliarde euro pentru agricultură, pescuit, politici de coeziune și sociale
• 410 miliarde euro pentru competitivitate, cercetare și inovare
• 200 miliarde euro pentru acțiuni externe, inclusiv 100 miliarde euro pentru Ucraina

Contribuțiile directe ale statelor membre vor acoperi cea mai mare parte a bugetului, dar Ursula von der Leyen propune și noi taxe la nivelul UE – pe deșeuri electrice, tutun și veniturile marilor corporații – pentru a permite Bruxelles-ului să genereze venituri proprii.

Toate fondurile vor fi condiționate de respectarea statului de drept – o schimbare importantă, generată de derapajele democratice, în special în Ungaria condusă autoritar de Viktor Orban.

„Statul de drept este o condiție obligatorie”, a spus Ursula von der Leyen.

„Vom garanta cheltuieli responsabile și o deplină responsabilitate, cu măsuri de protecție clare și stimulente adecvate. Este în slujba cetățenilor”, a explicat șefa CE.

Prezentarea oficială marchează debutul unui conflict politic intens între statele membre și Parlamentul European, fiecare parte încercând să-și apere interesele bugetare.

Răspuns la crizele din mandatul său

Noua propunere reflectă experiențele din primul mandat al Ursulei von der Leyen, anume pandemia de Covid, invazia rusă din Ucraina, criza energetică, inflația record, concurența chineză și catastrofele naturale.

Ultima provocare este valul de tarife comerciale impuse de președintele american Donald Trump, care accentuează presiunile asupra bugetului UE.

În acest context, Ursula von der Leyen propune un buget mai flexibil și mai adaptabil, deoarece în prezent „90% din bani sunt fixați” și greu de realocat în situații de urgență.

Astfel, numărul programelor UE se reduce de la 52 la doar 16, iar o parte din fonduri nu vor fi alocate în avans, pentru a putea fi redistribuite rapid.

Se propune și un mecanism special de împrumuturi de până la 400 miliarde euro, activabil doar în caz de crize neprevăzute. „Este o opțiune, nu pentru vremuri normale”, a subliniat șefa Comisiei Europene.

Ce aduce nou fiecare pilon

Parteneriate Naționale și Regionale – 865 miliarde euro

Îmbină Politica Agricolă Comună (subvențiile pentru fermieri) cu fondurile de coeziune. Ambele par semnificativ reduse față de bugetul actual (unde reprezentau peste 60% din total).

Tăierile vor fi contestate de țările sudice și estice, dar apreciate de cele din vest și nord, care cer mai mulți bani pentru priorități moderne: climă, apărare, securitate, inovare.

Fondul European pentru Competitivitate – 410 miliarde euro

Este o noutate, menită să atragă capital privat pentru a suplimenta investițiile publice, considerate insuficiente. Răspunde apelului lansat de Mario Draghi pentru reforme radicale care să oprească declinul competitivității UE.

Europa Globală – 200 miliarde euro

Unifică toate instrumentele de politică externă ale UE. Dintre acestea, 100 miliarde € vor fi alocate exclusiv Ucrainei, pentru reconstrucție și sprijin pe termen lung.

Modelul se inspiră din Facilitatea pentru Ucraina de 50 miliarde € aprobată în 2024, menită să protejeze ajutorul de veto-uri individuale, în special al Ungariei.

Alte elemente-cheie

• 292 miliarde euro pentru protecție civilă, piața unică, justiție și administrație
• 49 miliarde euro pentru programul Erasmus
• Începerea rambursării datoriei COVID, estimată la 24 miliarde euro pe an

Comisia European dorește ca această datorie să fie acoperită din „resurse proprii” – taxe vamale, TVA, sistemul de comercializare a emisiilor (ETS) și noile taxe propuse –, ceea ce ar putea aduce 58,5 miliarde euro anual.

Totuși, acest obiectiv este departe de a fi atins: aprobarea noilor resurse întâmpină o rezistență puternică din partea statelor membre.

„Scopul e simplu: trebuie să rambursăm împrumutul comun pentru redresare și să ne îndeplinim prioritățile moderne”, a spus Ursula von der Leyen.