Vicepreşedintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Adrian Voican, a cerut redirecționarea în turism a 10% din economiile generate de stat prin „amputarea” voucherelor de vacanţă. Operatorii mai cer ca, din acest an, sectorul să fie administrat de un minister distinct sau de o Autoritate Naţională pentru Turism.

„Contrastul este evident şi de neacceptat: în timp ce restul Europei raportează recorduri pozitive istorice, turismul românesc e în scădere pentru prima dată după pandemie: 10 luni din 12, ultima lună cu o scădere de 12% a turiştilor români! Statul trebuie să acţioneze acum, până nu este prea târziu. Cerem imperativ redirecţionarea a 10% din economiile generate prin amputarea voucherelor, înapoi, în industria turismului.

Avem nevoie de programe de relansare pentru turismul intern şi incoming. Turismul trebuie să fie primul pe lista celor 4 miliarde alocaţi relansării economice. Avem de îndreptat o balanţă valutară în care importul de servicii turistice duce afară cu 4,5 miliarde de euro mai mult decât intră în ţară. Nu mai este timp de amânări sau soluţii de compromis: avem nevoie de specialişti care să fie ascultaţi, într-un minister dedicat, capabil să colaboreze cu mediul privat.

Turismul nu are culoare politică! Este un motor economic care trebuie să lucreze pentru oameni. Orice zi de ezitare reprezintă o lovitură directă, asumată, dată economiei naţionale”, a declarat vicepreşedintele ANAT, Adrian Voican.

Încasările din turism, într-o scădere abruptă

Încasările din turism s-au aflat în anul 2025 într-o scădere abruptă. Aceasta a fost generată de un efect cumulativ al scăderii puterii de cumpărare, al creșterii TVA și preţurilor la utilităţi, precum și al diminuării valorii voucherelor de vacanţă.

„Statul trebuie să redirecţioneze cel puţin 10% din economiile generate prin reducerea voucherelor de vacanţă către industria naţională, prin programe de sprijin care să garanteze competitivitatea şi predictibilitatea sectorului. Totodată, se solicită majorarea urgentă a bugetului de promovare turistică, în deplin acord cu o strategie construită alături de mediul privat.

Este obligatorie impunerea unor standarde de clasificare transparente în întreaga industrie HoReCa şi finalizarea neîntârziată a Legii Fondului de Garantare pentru turişti. Această lege reprezintă singurul instrument viabil pentru protecţia consumatorilor în faţa riscului de insolvenţă a agenţiilor, iar implementarea ei nu mai suportă amânare”, a adăugat Adrian Voican, care este şi preşedinte al BIBI Group4Travel.

Datele recente primite de la INS cu privire la sosirile turistice indică o continuare a trendului descendent şi o accentuare a problemelor din turismul românesc. În luna decembrie 2025, sosirile totale au suferit o contracţie de 5,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cel mai îngrijorător aspect rămâne evoluţia segmentului de turişti români, care marchează un declin cronic, ajungând la a şaptea lună consecutivă de scădere, cu un minus care s-a accentuat de 12%.

„În acest context sumbru, creşterea de 26,4% a turiştilor străini rămâne o notă excelentă, dar insuficientă pentru a redresa piaţa”, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, situaţia este la fel de critică şi în privinţa înnoptărilor. Luna decembrie 2025 a adus o scădere totală de 6,2% comparativ cu decembrie 2024. Discrepanţa dintre cele două pieţe se adânceşte: o prăbuşire istorică de 13,4% în cazul turiştilor români, contrabalansată de creşterea cu 25,3% a înnoptărilor vizitatorilor străini.

„Analiza întregului an 2025 relevă incapacitatea industriei de a recupera pierderile, menţinându-se un deficit total de 2,4% al sosirilor în structurile de cazare autorizate faţă de anul precedent. Scăderea de 4,6% în rândul turiştilor români este cu atât mai gravă cu cât aceştia reprezintă motorul principal al pieţei, cu o pondere de 81,4% din totalul sosirilor în 2025, în timp ce aportul turiştilor străini, deşi în creştere cu 8,5%, rămâne minoritar, la doar 18,6%.

Bilanţul cumulat pentru întreg anul 2025 arată o fractură majoră a pieţei turistice: o prăbuşire a volumului pe segmentul intern mascată slab de consolidarea celui extern. Contracţia de 4,6% a numărului de turişti români se traduce printr-o pierdere masivă de 548.300 de vizitatori (o cădere de la 11.878,8 mii la 11.330,5 mii).

Deşi creşterea segmentului extern, cu 8,5%, respectiv un plus de 202.300 sosiri este un semnal de atractivitate, aceasta a eşuat în a compensa golul lăsat de piaţa internă. Rezultatul este un deficit net alarmant de peste 346.000 de turişti la nivelul întregului sistem de cazare”, arată comunicatul.

Practic, analiza celor mai recente date INS privind fluxurile turistice din 2025 trage un semnal de alarmă privind o schimbare de paradigmă periculoasă pentru industria ospitalităţii. Deşi anul a debutat sub semnul optimismului, cu o creştere de două cifre în prima lună, ultima lună consfinţeşte cea mai severă deteriorare a consumului turistic intern din ultimii ani.

Această tendinţă negativă, anticipată de Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) şi de analizele tur-operatorilor, este acum validată oficial şi de cifre, susţine sursa citată. Contrastul este pregnant: în timp ce începutul de an promitea un record istoric, aşa cum în Europa cazările au atins cel mai ridicat nivel din istorie, în România, ultimele şapte luni au confirmat o scădere accentuată, anulând perspectivele de creştere şi subliniind vulnerabilitatea sectorului la scăderea puterii de cumpărare a românilor, atrag atenţia reprezentanţii din turism.

Cifrele înregistrate de Bibi Touroperator confirmă, totuşi, un plus de 2,7% la vânzări, anul încheindu-se cu vânzări totale de 11 milioane de euro şi aproape 100.000 de turişti.

Pentru anul 2026, preferinţele de călătorie se îndreaptă tot mai clar către experienţe în natură şi evenimente outdoor, percepute ca un stil de viaţă şi o modalitate de a evada din rutina zilnică.

Ecoturismul devine un element central în organizarea vacanţelor de familie, accentul fiind pus pe valorificarea tradiţiilor locale şi conservarea patrimoniului cultural şi natural. Interesul pentru activităţi recreative în aer liber continuă să crească, semnalând o schimbare vizibilă în modul în care turiştii români îşi aleg destinaţiile.

Citește și: Eurostat: Turismul din Uniunea Europeană a înregistrat un record în anul 2025