Viceprimarul comunei Roşia Montană, Vasile Morariu, a declarat, sâmbătă, că viitorul acesteia constă în turism. El susține că prima măsură ce ar trebui să fie luată ar fi întocmirea Planului Urbanistic General (PUG), astfel încât să se poată dezvolta infrastructura.

„În lipsa PUG-ului nu se poate face absolut nimic”

„În prima fază, să putem să facem PUG-ul. În lipsa PUG-ului nu se poate face absolut nimic. Nu se poate construi o casă, nu se poate construi o pensiune, nu se poate introduce apă potabilă.

Pentru toate aceste lucruri este nevoie de autorizaţie de construcţie şi la Roşia Montană nu se poate obţine fără PUG. Din 2021, când s-a intrat în UNESCO, am reuşit să obţinem nişte PUZ-uri, pentru nişte drumuri, dar sunt demersuri foarte greoaie. Ca să faci prima dată un PUZ, sunt nişte cheltuieli în plus”, a spus viceprimarul, potrivit Agerpres.

El a explicat că, fiind vorba despre un sit UNESCO, primăria nu poate face singură PUG, c alături de Consiliul Judeţean şi Guvernul.

Viceprimarul: „Roșia Montană are potențial turistic”

De asemenea, Vasile Morariu este de părere că viitorul vechii aşezări constă în turism, în contextul în care pe timp de vară vin zilnic numeroși vizitatori.

„Roşia Montană are ce le arăta oamenilor. E o afluenţă destul de mare de turişti pe timpul verii. Astă vară au fost de la trei până la şapte autocare zilnic, plus turiştii veniţi cu maşinile personale.”, a spus Morariu.

Amintim că peisajul cultural minier Roşia Montană a fost înscris, la data de 27 iulie 2021, în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind recunoscută astfel valoarea universală excepţională a acestuia, fundamentată de patru dintre cele şase criterii culturale stabilite prin Convenţia Patrimoniului Mondial. Pentru înscrierea unui sit în Lista Patrimoniului Mondial este suficientă întrunirea unui singur criteriu.

În subteranul Roşiei Montane se găsesc peste 150 kilometri de galerii, în adâncul celor patru masive muntoase. Aici a fost documentat cel mai vast sistem de exploatare minieră auriferă de epocă romană cunoscut până în prezent (7 kilometri), dar şi un amplu sistem de exploatare de epocă modernă (sec. XVII-XVIII) realizat cu praf de puşcă (10 kilometri), completat de exploatările cu dinamită (53 de kilometri) de epocă contemporană (sec. XIX-XX).

Rezultatele unor studii de specialitate arată că rezervele dovedite ale zăcământului de la Roşia Montană se ridică la 323 de tone de aur şi peste 1.600 de tone de argint, fiind cel mai mare din Europa.

România a câștigat procesul referitor la Roșia Montană, după ce verdictul a fost pronunțat, vineri, de Curtea de arbitraj internaţional de la Washington (ICSID).

Citește și: Gabriel Resources ia în considerare contestarea verdictului din procesul Roșia Montană