Vladimir Putin refuză să facă vreo concesie în vederea restabilirii păcii în Ucraina
„Nu avem nevoie de nimic care aparţine altora, dar nici nu vom renunţa la nimic care este al nostru”, a spus Vladimir Putin.
Articol de Ana-Maria Anitoiu, Publicat: 07 Martie 2025, 13:07 • Actualizat: 07 Martie 2025, 13:07
Președintele rus Vladimir Putin a declarat, joi, 7 martie, că Rusia nu ia în considerare posibilitatea de a face concesii în cadrul unei soluţii negociate a conflictului în Ucraina, ci că își dorește un format de pace care să asigure „securitatea și dezvoltarea durabilă”.
„Nu avem nevoie de nimic care aparţine altora, dar nici nu vom renunţa la nimic care este al nostru”, a spus Vladimir Putin, într-o reuniune a fundaţiei Apărătorii Patriei, după cum a relatat vineri publicaţia independentă rusă The Moscow Times, citată de Agerpres.
Această declaraţie a preşedintelui rus survine la scurt timp după ce liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a comunicat despre desfăşurarea unor discuţii cu Moscova, în urma cărora, potrivit lui, Washingtonul a primit semnale din partea Rusiei că este pregătită pentru o reglementare paşnică în Ucraina, notează The Moscow Times.
„Am avut discuţii serioase cu Rusia şi am primit semnale puternice despre disponibilitatea (ruşilor) pentru pace”, a spus Donald Trump în discursul său rostit marţi în Congres, adăugând că pentru a rezolva conflictul este necesar să se negocieze cu ambele părţi.
Solicitările-cheie ale Rusiei
Printre solicitările-cheie ale Rusiei pentru a pune capăt războiului, Vladimir Putin a menţionat anterior retragerea trupelor ucrainene din cele patru regiuni anexate care de acum fac parte din componenţa Federaţiei Ruse.
Amintim că Rusia a anexat în anul 2014 peninsula ucraineană Crimeea, iar în septembrie 2022, patru regiuni ucrainene pe care armata sa nu le controlează integral nici după mai bine trei ani de război - Lugansk, Doneţk (est), Herson şi Zaporojie (sud).
În plus, el a insistat ca Ucraina să renunţe la aspiraţia sa de a adera la NATO. Printre cererile Moscovei mai figurează şi reducerea dimensiunii armatei ucrainene.
De cealaltă parte, Kievul a respins categoric aceste condiţii. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la 1 martie că încetarea focului cu Rusia este posibilă doar dacă există garanţii clare de securitate din partea NATO.
Una dintre variantele propuse de astfel de garanţii vizează desfăşurarea de forţe europene de menţinere a păcii pe teritoriul Ucrainei după încheierea războiului. Cu toate acestea, Moscova a respins această iniţiativă, subliniind că prezenţa trupelor străine sub auspiciile Europei este inacceptabilă pentru ea.
Între timp, Rusia şi-a continuat bombardamentele masive asupra ţării vecine. Ucraina a fost vizată în noaptea de joi spre vineri de cel puţin 58 de rachete ruseşti şi 194 de drone, a anunţat armata ucraineană, precizând că a folosit pentru prima dată avioane franceze Mirage 2000, livrate de Franţa luna trecută, pentru a contracara acest atac, a transmis AFP.
Într-un comunicat, forţele aeriene ucrainene au precizat că au doborât cel puţin 134 de ţinte, inclusiv 34 de rachete şi 100 de drone, într-un moment în care suspendarea ajutorului militar american suscită temeri privind slăbirea capacităţilor de apărare antiaeriană a Ucrainei.
Dintre rachetele doborâte, 33 au fost rachete de croazieră şi una a fost o rachetă ghidată. Rusia a lansat, de asemenea, trei rachete balistice Iskander, patru rachete antiaeriene S-300 şi şapte rachete ghidate Kh-59 şi Kh-69 care nu au putut fi doborâte, a precizat EFE.
Autorităţile ucrainene au raportat pagube la infrastructura critică din regiunile Harkov şi Ternopil. Compania de stat ucraineană Naftogaz a confirmat că infrastructura sa de gaze a fost afectată.
