Președintele SUA găzduiește joi, la Washington, prima reuniune a nou-creatului Consiliu pentru Pace, un organism creat în cadrul planului său pentru reconstrucția și stabilizarea Fâșiei Gaza.

La întâlnire participă reprezentanți din peste 20 de țări, care s-au angajat să aloce peste 5 miliarde de dolari pentru eforturi umanitare și de reconstrucție în teritoriul palestinian devastat de război.

România este reprezentată de președintele Nicușor Dan, cu statut de „observator”, fiind unul dintre puținii lideri din Uniunea Europeană prezenți la reuniunea inaugurală.

Majoritatea statelor membre UE au declinat invitația de a se alătura Consiliului ca membri, invocând rezerve legate de statutul și rolul acestei structuri.

Uniunea Europeană este reprezentată, de asemenea, de comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica, tot în calitate de observator, decizie care a stârnit controverse în interiorul blocului comunitar.

Peste 5 miliarde de dolari pentru Gaza și o forță internațională de stabilizare

Potrivit Casei Albe, statele participante s-au angajat să contribuie cu peste 5 miliarde de dolari pentru reconstrucția și sprijinul umanitar din Gaza. De asemenea, mai multe țări au promis să trimită mii de persoane pentru o viitoare Forță Internațională de Stabilizare, menită să mențină ordinea în teritoriu în perioada de tranziție post-conflict.

Donald Trump prezidează prima parte a reuniunii, urmând ca apoi să plece din Washington pentru o vizită în statul Georgia.

Consiliul pentru Pace a fost creat oficial la 23 ianuarie, la Davos, după aprobarea unei rezoluții în Consiliul de Securitate al ONU, ca parte a planului american pentru Gaza.

Potrivit acestuia, Consiliul ar urma să supravegheze guvernarea temporară a teritoriului palestinian, pe fondul unui armistițiu fragil între Hamas și Israel.

Europa, divizată: Rezerve privind rolul Consiliului și relația cu ONU

Participarea europeană este marcată de diviziuni. Doar Bulgaria, Ungaria, Albania și Kosovo s-au alăturat Consiliului ca membri. Marile puteri europene – Franța, Germania, Regatul Unit și Spania – au refuzat invitația. Italia, Cipru, Grecia și România au acceptat să participe ca observatori, fără drept de decizie.

Uniunea Europeană a transmis că are „o serie de întrebări” legate de statutul Consiliului și de modul în care acesta ar putea concura sau suprapune atribuțiile Organizației Națiunilor Unite.

Îngrijorări similare au fost exprimate și de Vatican. Cardinalul Pietro Parolin a declarat că gestionarea crizelor globale ar trebui să rămână în coordonarea ONU, iar Papa Leon a refuzat invitația de a se alătura Consiliului, gest calificat de Casa Albă drept „regretabil”.

Ambiții globale și controverse

Deși prima reuniune se concentrează exclusiv pe Gaza, Trump a sugerat că „Consiliul pentru Pace” ar putea deveni un organism cu rol global în soluționarea conflictelor internaționale.

Declarațiile sale au alimentat temeri că noua structură ar putea rivaliza cu ONU. Criticii vorbesc despre o „agendă imperialistă”, în contextul în care Trump a anunțat că va rămâne președintele Consiliului pe termen nelimitat.

Controverse au fost generate și de invitațiile adresate unor lideri aflați sub mandat de arestare al Curții Penale Internaționale. Benjamin Netanyahu a acceptat invitația, în timp ce Vladimir Putin nu a confirmat până acum participarea. Netanyahu s-a declarat nemulțumit de prezența Turciei și Qatarului în structura executivă pentru Gaza.

Printre membrii Consiliului se numără mai multe puteri regionale din Orientul Mijlociu – Arabia Saudită, Egipt, Turcia, Qatar, Iordania, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Maroc și Bahrain – alături de Israel, reprezentat de ministrul de externe Gideon Saar. Din Asia participă, între alții, Indonezia, Pakistan, Kazahstan și Uzbekistan, iar Armenia și Azerbaidjan trimit, de asemenea, delegații la Washington.

India analizează invitația, dar nu a decis aderarea, în timp ce Noua Zeelandă a refuzat oficial participarea. Australia a anunțat că încă evaluează propunerea americană.

Reconstrucția Fâșiei Gaza, o misiune de zeci de miliarde de dolari

Pe agenda reuniunii inaugurale se află planul de reconstrucție a Gazei, estimat de ONU la aproximativ 70 de miliarde de dolari.

Administrația Trump a anunțat deja un plan în 20 de puncte, care prevede dezarmarea Hamas, un armistițiu etapizat și crearea unei administrații tehnocrate de tranziție. De asemenea, au fost prezentate viziuni controversate privind reconstrucția, inclusiv proiecte imobiliare de amploare, criticate de organizațiile palestiniene ca fiind „imperialiste”.

Pentru unele state participante, deciziile luate la Washington nu au doar miză diplomatică, ci și politică internă, în condițiile în care implicarea în reconstrucția Fâșiei Gaza și într-o forță internațională de stabilizare poate genera dezbateri sensibile în plan național.