Zeci de mii de palestinieni fugiți din calea războiului se pot întoarce la casele lor din nordul Fâșiei Gaza, în urma acordului de încetare a focului între armata Israelului și gruparea islamistă Hamas, care controlează enclava.

Potrivit Euronews, strămutații au așteptat pe Coridorul Netzarim, pregătindu-se să facă drumul cu mașini și pe jos spre nordul Gazei, care a fost în mare parte distrus în cele 15 luni de bombardamente.

Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a confirmat, de asemenea, că palestinienii pot începe să se deplaseze spre nord de luni, iar armata israeliană (IDF) a anunțat că oamenii pot începe să traverseze pe jos regiunea începând cu ora locală 7:00.

„Sunt entuziasmat să mă întorc în nord, să mă întorc în casa mea distrusă pentru că nu avem altă opțiune. Dacă nu ne întoarcem în nord, este probabil ca șansele noastre de a rămâne în sud să însemne doar strămutare”, a spus Abdel Fattah Al-Wosari, unul dintre cei peste 1,5 milioane de palestinieni care au fost strămutați de la începutul războiului.

"Curățarea" Fâșiei Gaza

Bărbatul se referea la comentariile făcute, duminică, de președintele american, care a sugerat ca țările vecine să primească palestinieni pentru a „curăța” Fâșia Gaza.

Revenit la Casa Albă de o săptămână, Donald Trump a descris enclava ca pe „un șantier de demolare” și a sugerat că mutarea palestinienilor ar putea fi "temporară" sau "pe termen lung".

Gruparea Hamas și Autoritatea Palestiniană, care guvernează în Cisiordania ocupată, au criticat această sugestie, iar propunerea a fost respinsă de Iordania și Egipt.

O declarație a Ministerului egiptean de Externe a precizat că transferul „temporar sau pe termen lung” al palestinienilor „amenință stabilitatea, riscă extinderea conflictului în regiune și subminează perspectivele de pace și de coexistență între popoarele sale”.

Cairo și-a reafirmat respingerea oricărei încălcări a drepturilor palestinienilor „fie prin colonizare sau anexare a teritoriilor, fie prin încurajarea transferului sau dezrădăcinării palestinienilor de pe pământul lor.”

Declarația, care nu a abordat direct comentariile lui Donald Trump, a îndemnat comunitatea internațională să lucreze pentru „implementarea practică a soluției celor două state” în conflictul israeliano-palestinian.

Armistițiul prevede schimburi de prizonieri între cele două tabere beligerante. Primele două au fost realizate săptămâna trecută.

Războiul din Fâșia Gaza, într-o pauză negociată

Militanții Hamas au declanșat războiul în octombrie 2023 printr-un atac transfrontalier în Israel, soldat cu aproximativ 1.200 de morți și alți 250 de ostatici duși în Gaza.

Armata statului evreu a răspuns cu o ofensivă devastatoare care a ucis peste 46.000 de palestinieni, conform oficialilor locali din sănătate, care nu fac distincție între civili și militanți, dar spun că femeile și copiii reprezintă mai mult de jumătate dintre victime.

Organizația Națiunilor Unite a raportat, sâmbătă, că peste 13.000 de minori au fost uciși în luptele armate.

Conflictul a destabilizat Orientul Mijlociu, a stârnit proteste globale și a scos în evidență tensiuni politice în interiorul guvernului israelian.

Citește și: 80 de ani de la eliberarea lagărului nazist Auschwitz-Birkenau