Președintele Ucrainei a anunțat că a dialogat cu omologul american, marți, despre sancțiunile împotriva Rusiei, cooperarea în domeniul apărării și producția de drone, înaintea vizitei la Moscova a trimisului SUA, Steve Witkoff.

Mulțumindu-i lui Donald Trump pentru discuțiile „productive”, Volodimir Zelenski a afirmat că Moscova este în mod special „sensibilă” la perspectiva impunerii de noi sancțiuni, notează BBC.

Liderul de la Casa Albă a declarat anterior că, dacă Rusia nu acceptă o încetare a focului cu Ucraina până vineri, va fi supusă unor sancțiuni dure sau se vor impune sancțiuni secundare tuturor celor care fac comerț cu ea.

Steve Witkoff va ajunge miercuri la Moscova și este de așteptat să se întâlnească cu Vladimir Putin.

Kremlinul a evitat în mare parte să comenteze amenințările lui Donald Trump privind sancțiunile, deși purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a remarcat, săptămâna trecută, că economia Rusiei a „dezvoltat o anumită imunitate” la sancțiuni, după ce a fost supusă acestora timp îndelungat.

Trump a recunoscut și el că nu știe dacă sancțiunile îl „afectează” pe Putin.

Președintele american pare să mizeze pe faptul că partenerii comerciali ai Rusiei vor fi suficient de afectați de tarife încât să renunțe la achiziționarea de petrol rusesc, afectând astfel veniturile de care Kremlinul are nevoie pentru a continua războiul împotriva regimului de la Kiev.

Luni, Donald Trump a anunțat că va impune tarife comerciale dure Indiei, unul dintre principalii cumpărători de petrol rusesc, acuzând-o că nu îi pasă „câți oameni sunt uciși în Ucraina de Mașina de Război a Rusiei”.

Kremlinul a reacționat, afirmând că „tentativele de a forța alte țări să rupă relațiile comerciale cu Rusia” sunt „ilegale”.

Într-un mesaj postat pe Telegram, Volodimir Zelenski a mai spus că el și Donald Trump au discutat și despre „creșterea brutalității” atacurilor rusești asupra Ucrainei.

Președintele SUA a menționat anterior bombardamentele repetate asupra orașelor ucrainene, exprimându-și iritarea față de faptul că aceste atacuri au loc adesea după „conversații telefonice drăguțe” între el și Vladimir Putin.

În februarie, amintește BBC, Zelenski a fost invitat să părăsească Casa Albă după o întâlnire dezastruoasă, în care președintele SUA l-a acuzat că nu este suficient de recunoscător pentru ajutorul american și că „se joacă cu declanșarea celui de-Al Treilea Război Mondial”.

Cei doi lideri și-au reparat treptat relația.

În iulie, Donald Trump a declarat că SUA va vinde „arme de ultimă generație” membrilor NATO, care le vor transfera apoi către Kiev – iar săptămâna aceasta s-a anunțat că Danemarca, Norvegia, Țările de Jos și Suedia vor fi primele țări care vor cumpăra arme americane în cadrul acestui program.

Contribuțiile lor cumulate vor depăși un miliard de dolari și vor fi alocate pentru echipamente de apărare aeriană și muniție.

Ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, a declarat că viteza este „absolut esențială” și că Danemarca ar putea lua în considerare o finanțare suplimentară ulterior.

La peste trei ani de la invazia pe scară largă a Rusiei, orașele ucrainene continuă să fie supuse unor bombardamente intense și atacuri regulate cu drone. În ultima zi, șase persoane au fost ucise în estul Ucrainei, potrivit autorităților.

Înainte de a prelua mandatul, Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că ar putea pune capăt conflictului „într-o singură zi” – și tot la inițiativa sa Rusia și Ucraina s-au așezat pentru prima dată la masa negocierilor de încetare a focului în mai anul trecut.

Însă discuțiile nu au adus părțile mai aproape de pace, iar președintele SUA pare din ce în ce mai nerăbdător din cauza lipsei de progres.

În ciuda termenului-limită impus de Trump, Vladimir Putin a temperat săptămâna trecută așteptările privind o încetare rapidă și de durată a focului cu Ucraina. Deși a spus că privește „pozitiv” discuțiile cu Kievul, a subliniat totodată că „toate dezamăgirile vin din așteptări prea mari”.

Citește și: Dronă a rușilor cu încărcătură explozivă, prăbușită în Lituania