România s-a calificat, joi seară, în finala Eurovision 2026 de la Viena.

Alexandra Căpitănescu a trecut de a doua semifinală cu „Choke Me”, una dintre cele mai comentate piese ale ediției.

Momentul României a rupt ritmul unei semifinale dominate de formule pop previzibile, a relatat Răzvan Petre, jurnalistul Radio România București FM trimis la Eurovision.

Cu o punere în scenă întunecată, aproape cinematografică, și o interpretare vocală foarte sigură, Alexandra Căpitănescu a reușit să transforme „Choke Me” într-unul dintre momentele despre care s-a vorbit cel mai mult online imediat după show.

Pe rețelele sociale și în comunitățile dedicate Eurovision, reacțiile au fost neașteptat de puternice pentru o piesă atât de polarizantă. Mulți fani au remarcat diferența clară față de stilul cu care România încercase să se califice în ultimii ani: mai puțin „Eurovision by recipe”, mai multă identitate artistică reală.

Vocea live a fost considerată unul dintre punctele forte ale prestației, alături de producția vizuală minimalistă și tensiunea construită pe parcursul piesei. În comentariile apărute după semifinală, fanii au descris momentul României drept „intens”, „memorabil” și „unul dintre puținele show-uri care au avut personalitate”.

Calificarea nu vine, însă, doar pe fond artistic. „Choke Me” a fost una dintre cele mai controversate piese ale sezonului Eurovision încă de la lansare. Titlul și versurile au fost criticate de unele publicații și organizații care au acuzat piesa că normalizează violența sexuală și strangularea erotică.

Alexandra Căpitănescu și echipa TVR au respins acuzațiile și au explicat că piesa vorbește metaforic despre relații toxice și dependență emoțională. Controversa a amplificat însă expunerea internațională a României, iar piesa a devenit rapid virală în comunitatea Eurovision.

Pentru România, calificarea are o încărcătură specială. După anii foarte buni din perioada 2005-2010, când Luminița Anghel și Sistem sau Paula Seling și Ovi reușeau clasări pe podium, rezultatele au început să se degradeze constant.

România a ratat finala în 2018 și 2019, iar participarea din 2023, cu Theodor Andrei, a fost considerată unul dintre cele mai slabe rezultate recente ale TVR la concurs.

Au urmat doi ani de absență. TVR s-a retras din competițiile din 2024 și 2025, invocând probleme financiare și nevoia unei restructurări a proiectului Eurovision.

Revenirea din 2026 pare însă construită diferit. Pentru prima dată după mult timp, România a intrat în concurs cu o direcție artistică coerentă, cu o piesă care nu încearcă să copieze trendurile Eurovision, ci să propună ceva recognoscibil și contemporan.

În finala de sâmbătă, Alexandra Căpitănescu va intra însă într-o competiție mult mai dură. Favoriții ediției rămân reprezentanții Suediei, Finlandei și Franței, alături de câteva show-uri foarte puternice vizual venite din semifinală. România mizează în special pe televoting, unde piesele neobișnuite și controversate au adesea un avantaj.

Marea provocare va veni din partea juriilor profesioniste. Dacă publicul reacționează emoțional și impulsiv la un moment precum „Choke Me”, juriile tind să penalizeze piesele considerate prea experimentale sau excesiv provocatoare.

Mai contează și ordinea intrării în concurs. Într-o finală Eurovision unde aproape fiecare țară vine cu efecte spectaculoase și producții uriașe, un moment poate dispărea rapid dacă este plasat greșit între doi favoriți.

Totuși, indiferent de rezultatul finalei, România a reușit deja ceva ce părea improbabil acum doi ani: să redevină relevantă în conversația europeană despre Eurovision.

Pentru o delegație care, nu cu mult timp în urmă, părea complet ieșită din joc, calificarea Alexandrei Căpitănescu arată ca o revenire pe care puțini o mai anticipau.

Mai mulți artiști și case de discuri din România au susținut public momentul Alexandrei în ultimele zile, un semn rar de unitate într-o industrie care a ales, de data asta, să tragă în aceeași direcție.

Țările calificate după a doua semifinală

• Bulgaria
• Ucraina
• Norvegia
• Australia
• România
• Malta
• Cipru
• Albania
• Danemarca
• Cehia