Echipa Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București a lansat rezultatele celei de-a 13-a ediții internaționale a Digital News Report (DNR24).

Ediția include rezultatele unei cercetări academice a consumului de informație și opinie a audiențelor digitale din 47 de piețe de media, inclusiv România, acoperind jumătate din populația globului.

Scade încrederea în presă

Cu doar 27%, România ocupă locul 44 din cele 47 de piețe media cuprinse în raport, în ceea ce privește încrederea în știri a publicului digital.

La nivel global, încrederea în știri (40%) a rămas stabilă în ultimul an, în scădere însă cu 4 puncte procentuale față de perioada de vârf a pandemiei de Covid.

„Trebuie să privim cu îngrijorare și să înțelegem de ce suntem aici, să ne străduim să nu mai fim în coada clasamentului. Sunt 47 de piețe de media care sunt prinse, în acest an, în Digital News Report. Este, practic, jumătate din populația globului, care este reprezentată în raport și una dintre întrebări, în chestionarul online, este dacă aveți încredere în presă, în general, în țara dumneavoastră? Procentul celor care spun că au încredere în presă, la nivel global, este de 40%, iar noi suntem la 27% nivel de încredere în presă, în general. Ultimele 2 țări sunt Ungaria și cu Grecia cu 23 %. Dacă ne gândim că marja de eroare este de plus -2 % pe întreg eșantionul, practic noi ne batem pe ultimele locuri cu Ungaria și cu Grecia”, spune prof. univ. dr. Raluca Radu, coordonatoare e echipei FJSC.

Podiumul celor mai celor mai de încredere surse media autohtone, atât pentru presa tradițională, cât și pentru online, reunește postul de televiziune PRO TV (65%), urmat de Radio România și de Digi 24 (ambele cu 60%).

Brandurile media care sunt pe primele locuri atât ca utilizare, cât și ca încredere, includ media comerciale și media de serviciu public care au încercat în 2023 să prezinte în mod echilibrat informațiile de interes public major.

Ascensiunea platformelor video

Principala tendință globală reliefată de raport este aceea că rețelele de socializare care utilizează video sunt în creștere.

În schimb, consumul de știri pe Facebook (37%) a scăzut cu 4 puncte procentuale în toate țările în ultimul an.

Se observă, însă o creștere a utilizării unor rețele diferite, inclusiv aplicații de mesagerie și rețele video.

YouTube este folosit în fiecare săptămână pentru știri de aproape 31% de respondenți din eșantionul global, iar WhatsApp de aproximativ o cincime (21%). TikTok (13%) l-a depășit pentru prima dată pe X/Twitter (10%).

O altă concluzie importantă a raportului este cea conform căreia conținutul video devine o sursă mai importantă de știri online, în special în cazul grupurilor mai tinere.

Videoclipurile scurte de știri sunt accesate săptămânal de 66% din eșantionul global, în timp ce formatele mai lungi atrag aproximativ jumătate (51%).

Consumul principal de știri video este pe platformele online (72%) mai degrabă decât pe site-urile companiilor media (22%), ceea ce crește provocările legate de monetizare.

Atunci când vine vorba de știri, utilizatorii TikTok, Instagram și Snapchat tind să acorde mai multă atenție influencerilor din social media și celebrităților decât jurnaliștilor profesioniști sau companiilor media.

„În continuare, oamenii folosesc social media ca să afle știri, mai mult decât accesarea unui site sau folosirea unui motor de căutare. 25% sunt cei care spun că au folosit social media pentru a afla știrile. Cei care caută în mod activ sunt în procent de 18%, iar cei care accesează direct un site de știri sunt în procent de 19%. Principalele rețele de socializare și mesagerie folosite pentru știri: Facebook-ul rămâne, în continuare, primul, deși scade foarte mult în comparație cu anul trecut. Youtube-ul rămâne și el pe locul al doilea. Tiktok-ul se menține la 16%”, a explicat lector univ. dr. Antonia Matei.

Alte concluzii ale DNR2024

• instituțiile media se preocupă prea mult de actualizarea știrilor de top, dar nu îndeajuns de mult pe oferirea unor perspective diferite asupra diverselor probleme
• creșterea evitării selective a știrilor, pe fondul conflictelor continue din Gaza și Ucraina. Aproximativ patru din zece persoane chestionate declară că evită uneori sau adesea știrile
• publicul își dorește ca ființele umane, în principal, și nu inteligența artificială, să dețină controlul, mai ales când este vorba de subiecte de știri dificile, cum ar fi politica
• abonamentele pentru știri stagnează, mulți oameni spun că nu vor să plătească, iar o proporție importantă de abonați declară că nu plătește integral
• podcastingul de știri rămâne un punct de interes pentru companiile media, atrăgând audiențe mai tinere și bine educate, dar continuă să fie la un nivel redus.

Prezentarea rezultatelor DNR2024 a fost urmată de o discuție despre importanța informației de interes public major pentru audiențele digitale, pentru presa mainstream, pentru media de serviciu public și pentru cumpărătorii de publicitate cu jurnaliștii Paula Herlo (PRO TV), Maria Țoghină (Radio România), Marian Voicu (TVR), Ovidiu Vanghele (Centrul de investigații media) și Răzvan Ionescu (ZYX Publishing).