Înălțarea Domnului, numită și „Ispas” sau „Paștele cailor”, sărbătorită joi, 13 iunie, este una dintre marile sărbători creștine, celebrată la 40 de zile după Paște. La fel ca fiecare sărbătoare, și aceasta este marcată de tradiții, obiceiuri și superstiții.

Credința populară spune că un personaj numit Ispas ar fi asistat la Înălţarea Domnului şi la ridicarea sufletelor morţilor la cer.

De ce mai este cunoscută Înălțarea Domnului drept „Paștele cailor”

O legendă spune că Ispasul este un obicei care a circulat în Transilvania. În Evul Mediu, pe când în Ardeal exista o componentă multietnică şi religioasă, sărbătoarea Învierii Domnului avea loc la date diferite.

Atunci când ungurii îşi serbau Paştele, românii cereau de la ei caii, ca să-şi lucreze pământul, iar când venea rândul românilor să-şi serbeze Paştele, aceştia îşi împrumutau caii ungurilor.

Însă, o dată la patru sau la șapte ani, Paștele cădea în aceeași zi și pentru unii, și pentru alții. De aici ar proveni denumirea de „Paștele cailor”. De aici obiceiul ca în această zi să nu fie puși caii la căruță. În unele zone se făceau chiar slujbe religioase pentru sănătatea animalelor.

Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Domnului

Printre tradițiile și obiceiurile legate de această zi se numără: pomenile; curăţarea şi împodobirea mormintelor cu flori, frunze şi ramuri de paltin; culegerea şi sfinţirea florilor, frunzelor şi ramurilor de alun, nuc, leuştean, paltin; lovirea vitelor şi oamenilor cu leuştean; încingerea peste brâu a fetelor şi femeilor cu leuştean; îmbunarea spiritelor morţilor cu ofrande bogate; vrăji şi descântece.

Un alt obicei pe care îl au credincioșii în această zi este acela de a merge la biserică pentru a participa la Sfânta Liturghie și pentru a asculta Evanghelia care relatează evenimentul Înălțării.

În această zi sunt organizate parastase pentru pomenirea morților, deoarece sărbătoarea este asociată și cu Ziua Eroilor. În plus, în unele sate, tinerii îmbrăcați în costume tradiționale participă la hore și alte dansuri populare.

Superstiții de Înălțarea Domnului

Se spune că în drumul lor din mormintele părăsite spre cer la Joimari, unele spirite ale morţilor se pot rătăci. Rămânând pe Pământ, acestea se transformă în moroi sau strigoi care le fac rău animalelor, mai ales vacilor cu lapte, dar şi oamenilor.

În unele regiuni ale țării există superstiția că este bine să nu se muncească pământul în această zi, pentru a nu atrage grindina.

De asemenea, există credința că de Înălțare se încheie perioada în care se salută cu „Hristos a înviat!” și se începe folosirea formulei „Hristos s-a înălțat!”.

În unele părți ale țării se crede că sufletele morților care au părăsit această lume în Săptămâna Luminată se înalță la cer în această zi.

Pomenirea eroilor români la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920 şi consfinţită ulterior prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 şi 2001, când această zi a fost proclamată Sărbătoare Naţională Bisericească, potrivit Agerpres.

Prin legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos, a fost proclamată Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român.

Citește și: Ceremonii militare şi religioase dedicate Zilei Eroilor