Marea finală a Eurovision Song Contest 2026 este în desfășurare, sâmbătă seară, la Wiener Stadthalle din capitala Austriei, într-o ediție marcată atât de spectacol și competiție muzicală, cât și de controverse legate de participarea Israelului.

România este reprezentată de Alexandra Căpitănescu, care va urca pe scenă cu piesa „Choke Me” pe poziția a 24-a în ordinea de concurs, una dintre cele mai avantajoase poziții ale serii din punct de vedere al expunerii înaintea votului final.

Republica Moldova participă prin Satoshi și piesa „Viva, Moldova!”, programată a 16-a în concurs.

Spectacolul a fost deschis de câștigătorul ediției precedente, JJ, care a interpretat fragmente din „Flautul fermecat” de Mozart, urmate de piesa „The Queen of the Night” și de o versiune în stil operă a melodiei „Wasted Love”, cu care a triumfat anul trecut.

Finala este prezentată de Victoria Swarovski și Michael Ostrowski și poate fi urmărită în direct pe TVR 1, TVR+ și pe platformele online ale concursului.

Ediția cu numărul 70 a Eurovision are loc într-un climat tensionat. Spania Irlanda, Slovenia, Islanda și Olanda au refuzat să participe în semn de protest față de prezența Israel în competiție, pe fondul războiului din Gaza.

În paralel, peste 1.100 de artiști internaționali, printre care Massive Attack și Macklemore, au semnat o scrisoare deschisă împotriva participării Israelului, în cadrul campaniei „Fără muzică pentru genocid”.

Din punct de vedere competițional, Finlanda și Australia sunt considerate marile favorite ale ediției.

Finlanda mizează pe duo-ul Linda Lampenius și Pete Parkkonen, care interpretează piesa „Liekinheitin”, un mix spectaculos între rock și elemente clasice.

Australia este reprezentată de Delta Goodrem și balada „Eclipse”, una dintre cele mai apreciate prestații după semifinale.

Votul în finală a fost deschis chiar înainte de interpretarea primei piese și va rămâne activ până la aproximativ 40 de minute după ultimul moment artistic.

Publicul din România poate vota prin SMS la numărul 1399 sau online, pe platforma oficială Eurovision, însă regulamentul interzice votarea propriului reprezentant. Astfel, telespectatorii români pot vota concurenții cu numerele 01-25, cu excepția poziției 24, ocupată de Alexandra Căpitănescu.

În schimb, România poate primi voturi din partea celorlalte țări participante și din categoria „Rest of the World”, destinată statelor neparticipante.

Printre cele mai așteptate momente ale serii se numără prestațiile Greciei, reprezentată de Akylas cu „Ferto”, Norvegiei, prin Jonas Lovv și controversata piesă „YA YA YA”, dar și ale Franței, unde tânăra Monroe interpretează balada „Regarde!”.

Austria încheie competiția pe teren propriu, prin COSMÓ și piesa „Tanzschein”.

O decizie aniversară, presărată de controverse

Competiția muzicală, cunoscută pentru atmosfera sa spectaculoasă și relaxată, a ajuns anul acesta la cea de-a 70-a ediție, însă este afectată de controverse generate de ofensiva militară israeliană din Fâșia Gaza, declanșată după atacul condus de Hamas la 7 octombrie 2023.

Televiziunile publice din Spania, Olanda, Irlanda, Islanda și Slovenia au decis să nu participe la concurs, în semn de protest față de prezența Israelului.

Premierul spaniol Pedro Sánchez a transmis vineri, pe platforma X, că Spania nu va fi prezentă la Viena, „cu convingerea că se află de partea corectă a istoriei”.

Israelul a acuzat existența unei campanii globale de denigrare împotriva sa.

Boicoturile au redus numărul participanților la 35, cel mai mic din 2003 până în prezent, ceea ce ar putea afecta audiența globală a competiției. Anul trecut, Eurovision a fost urmărit de aproximativ 166 de milioane de telespectatori, peste audiența estimată a Super Bowl-ului american.

Directorul Eurovision a recunoscut înaintea spectacolului că organizatorii traversează „momente dificile”.

Martin Green a anunțat și că televiziunea publică israeliană KAN a primit un avertisment oficial după ce reprezentantul său a publicat online videoclipuri prin care îndemna publicul să îl voteze de maximum zece ori.

KAN a susținut că respectă regulamentul și că materialele respective au fost eliminate.

Regulile de vot au fost înăsprite după ediția precedentă, când mai multe televiziuni participante și-au exprimat îngrijorarea cu privire la o campanie publicitară israeliană despre care s-a considerat că ar fi influențat rezultatul. Israelul s-a clasat atunci pe locul al doilea datorită unui vot masiv din partea publicului.

Martin Green le-a cerut spectatorilor să lase pentru câteva ore deoparte problemele lumii și să se bucure de spectacol.

„Măcar pentru un moment, poate pentru patru ore și jumătate, trageți cortina peste lumea exterioară și visați că altceva este posibil”, a declarat acesta.

În capitala Austriei atmosfera a fost tensionată, dar protestele față de participarea Israelului au rămas limitate. Poliția anunțase că se pregătește pentru posibile blocaje și tentative de perturbare a evenimentului, însă acestea nu s-au materializat.

Un protest organizat în apropierea sălii de concurs a adunat doar câteva sute de persoane, mult sub cele aproximativ 3.000 estimate de organizatori.

În timpul semifinalei de marți a existat un scurt incident, când un protestatar a scandat „Stop genocidului” și „Palestina liberă” în apropierea unui microfon de televiziune. Acesta și alte trei persoane au fost evacuate din arenă pentru comportament perturbator, potrivit unui comunicat comun al European Broadcasting Union și al televiziunii publice austriece ORF.

Noam Bettan a declarat pentru Reuters că a auzit și huiduieli în momentul în care a urcat pe scenă în semifinală.

Marile favorite ale ediției sunt Finlanda, reprezentată de Linda Lampenius și Pete Parkkonen cu piesa „Liekinheitin”, și Australia, prin Delta Goodrem și melodia „Eclipse”.