Muzeul Național de Artă al României (MNAR) își îmbogățește colecțiile permanente cu o icoană împărătească Deisis ce datează din secolul al XVI-lea, achiziționată recent și donată de Asociația Prietenii MNAR.

Icoana va fi expusă în premieră publicului începând din 25 septembrie, cu ocazia Sesiunii anuale de comunicări ştiinţifice „Date noi în cercetarea artei medievale şi premoderne din România”, organizată în parteneriat cu Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române, informează un comunicat al instituției muzeale, transmis marți.

Reprezentare rară în colecțiile românești

„Primirea în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României a acestei icoane împărăteşti, de o importanţă excepţională, este un eveniment de referinţă, care îmbogăţeşte în mod semnificativ colecţiile noastre de artă veche. Valoarea ei istorică, artistică şi simbolică o aşază printre reperele esenţiale pentru înţelegerea evoluţiei picturii de tradiţie bizantină pe teritoriul românesc. Totodată, gestul generos al Asociaţiei Prietenii MNAR dovedeşte cât de vitală este implicarea societăţii civile în protejarea şi transmiterea patrimoniului către generaţiile viitoare. Este o dovadă concretă că patrimoniul cultural naţional nu este doar responsabilitatea instituţiilor, ci şi un bun comun, pe care îl putem îngriji şi valorifica împreună”, a declarat Erwin Kessler, directorul general al MNAR.

Realizată în tempera și foiță de aur pe lemn (88 × 66,5 cm), lucrarea marchează momentul de cristalizare a celor mai vechi ateliere de pictură din Țările Române și se numără printre puținele icoane împărătești păstrate din acea epocă.

Icoana îl înfățișează pe Iisus în ipostază de judecător, alături de Maica Domnului, Sfântul Ioan Botezătorul și cei doisprezece apostoli, ca mijlocitori la Judecata de Apoi.

Tema Deisis, provenită din grecescul „rugăminte”, este redată aici într-o variantă extrem de rar întâlnită în colecțiile românești la piese de o asemenea vechime.

Icoana, parte din colecția lui Ioan Manolescu-Strunga

Icoana se remarcă și prin proveniența bine documentată, întrucât timp de peste jumătate de secol a făcut parte din colecția Muzeului Municipiului București, unde a ajuns în anii ’50, după confiscarea averii fostului ministru interbelic Ioan Manolescu-Strunga.

Acest parcurs o transformă într-un martor tăcut al destinului dramatic al colecționarului, care a murit curând după pierderea colecției, în închisoarea de la Sighet, se arată în comunicatul instituției muzeale.

Dincolo de unicitatea iconografică și vechime, valoarea piesei este întărită de faptul că reflectă colecționismul interbelic și circulația patrimoniului postbizantin în spațiul românesc.

Păstrarea icoanei în mediu muzeal i-a asigurat o conservare științifică, protejând-o de degradările inerente unor lucrări atât de vechi și fragile, relatează Agerpres.

„Pentru Asociaţia Prietenii MNAR, această achiziţie reprezintă o premieră şi un moment deosebit de important în istoria organizaţiei noastre. Ea confirmă rolul esenţial pe care îl poate avea o comunitate unită de valori comune, atunci când îşi propune să sprijine concret patrimoniul cultural. Suntem convinşi că acest gest va inspira şi alţi iubitori de artă să ni se alăture în misiunea de a susţine Muzeul Naţional de Artă al României şi de a promova accesul publicului la opere de valoare universală”, a declarat Veronica Savanciuc, preşedinta Asociaţiei Prietenii MNAR.

Citește și: Furat de naziști, un portret de Giuseppe Ghislandi a fost regăsit în Argentina