Cercetătorii au documentat originile evolutive ale sărutului, analizând mai multe specii.

Studiul lor sugerează că sărutul „gură pe gură” a evoluat în urmă cu mai bine de 21 de milioane de ani și că probabil era un comportament obișnuit al strămoșului comun al oamenilor și al marilor maimuțe.

Aceeași cercetare a concluzionat că și neanderthalienii se sărutau, ba chiar că oamenii moderni și neanderthalienii s-ar fi putut săruta unii cu alții.

Potrivit BBC News, oamenii de știință au studiat sărutul deoarece acesta reprezintă un paradox evolutiv – nu are beneficii evidente pentru supraviețuire sau reproducere, și totuși este prezent nu doar în multe societăți umane, ci și în regnul animal.

Cercetătorii au definit sărutul drept contact gură-pe-gură „cu o anumită mișcare a buzelor sau a părților bucale și fără transfer de hrană”.

Descoperind dovezi ale acestui comportament la alte animale, oamenii de știință au putut construi un „arbore genealogic evolutiv” pentru a stabili când este cel mai probabil să fi apărut.

Pentru a se asigura că compară același comportament la specii diferite, cercetătorii au fost nevoiți să ofere o definiție foarte precisă, deloc romantică, a unui „sărut”.

În studiul publicat în revista Evolution and Human Behaviour, ei au definit sărutul drept contact oral-oral neagresiv, direcționat, „cu o anumită mișcare a buzelor sau a părților bucale și fără transfer de hrană”.

„Oamenii, cimpanzeii și bonobo se sărută”, a explicat coordonatoarea cercetării, dr. Matilda Brindle, biolog evoluționist la Universitatea Oxford. De aici, ea concluzionează că „cel mai recent strămoș comun al lor probabil se săruta”.

„Credem că sărutul a evoluat în urmă cu aproximativ 21,5 milioane de ani în rândul marilor maimuțe”, a punctat specialista.

În acest studiu, oamenii de știință au descoperit comportamente care corespund definiției lor științifice a sărutului la lupi, câini de preerie, urși polari și chiar la albatroși.

Cercetătorii s-au concentrat pe primate – și în special pe maimuțele mari – pentru a construi o imagine evolutivă a originii sărutului uman.

Studiul a mai concluzionat că neanderthalienii – cei mai apropiați rude umane dispărute în urmă cu aproximativ 40.000 de ani – se sărutau și ei.

O cercetare anterioară asupra ADN-ului neanderthalian a arătat că oamenii moderni și neanderthalienii împărtășeau și un microb oral – un tip de bacterie prezentă în salivă.

„Asta înseamnă că trebuie să fi făcut schimb de salivă timp de sute de mii de ani după separarea celor două specii”, a explicat dr. Brindle.

Oamenii de știință spun că acest comportament este ceva „ce împărtășim cu rudele noastre non-umane”.

Deși studiul a identificat momentul apariției sărutului, nu a putut răspunde la întrebarea „de ce”.

Există deja mai multe teorii: că ar proveni din comportamentele de îngrijire din rândul strămoșilor noștri sau că ar putea reprezenta o modalitate intimă de a evalua sănătatea și chiar compatibilitatea unui partener.

Dr. Brindle speră ca studiul să deschidă calea spre găsirea unui răspuns.

„Este important să înțelegem că acesta este un comportament pe care îl împărtășim cu rudele noastre non-umane”, a spus ea.

„Ar trebui să studiem acest comportament, nu să îl respingem ca fiind o prostie doar pentru că are conotații romantice la oameni”, a conchis specialista.