România va trece, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora de iarnă.

Ora 4.00 a devenit ora 3.00.

Ziua de 27 octombrie va număra, astfel, 25 de ore.

De la o zi la alta, se va întuneca tot mai devreme.

Folosit în aproape 90 de ţări din întreaga lume, mecanismul de schimbare a orei a fost adoptat de România în 1932.

Schimbarea orei este resimțită mai ales la persoanele mai fragile, precum copiii și bătrânii.

Scurt istoric al sistemului de schimbare a orei

Dorită de unii, hulită de alții și complet lipsită de interes pentru ceilalți, ora de vară a fost prima dată propusă, în anul 1895, de entomolog neozeelandez George Vernon Hudson, amintește Rador Radio România.

Se pare că ideea orei de vară aparţine, de fapt, celebrului om de ştiinţă american Benjamin Franklin.

În anul 1784 acesta a scris un eseu numit „An Economical Project”, în care a emis câteva idei pentru economisirea uleiului folosit la lămpile de iluminat. Pe când se afla la Paris, acesta s-a ocupat de modul în care lămplile cu ulei produceau lumină şi cât de eficiente erau acestea.

Într-o dimineaţă de vară, Benjamin Franklin s-a trezit la ora 6:00 surprins de cât de multă lumină îi intra în cameră. La început a crezut că lumina vine de la lămpile cu ulei, dar, de fapt a observat că Soarele tocmai răsărea la orizont.

Apoi, în anul 1907, ideea lui Franklin a fost preluată de William Willett, un constructor britanic care a propus să se adauge 20 de minute în fiecare duminică din aprilie şi să se scadă aceste minute în duminicile lunii septembrie. În iulie 1908, Thunder Bay din Ontario, Canada devenea primul oraș din lume care folosea sistemul DST (Daylight Saving Time). Prima ţară din Europa care a adoptat ora de vară a fost Germania, pe 30 aprilie 1916, în timpul Primului Război Mondial. Au urmat Marea Britanie, Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania (cel mai mic stat al Australiei). Astăzi, aproximativ 70 de ţări din întreaga lume folosesc acest mecanism.

În Europa, Islanda este singura ţară care nu foloseşte ora de vară, iar Rusia a început să aplice acest sistem din 1981, însă a renunţat la el după 30 de ani (în toamna lui 2011), președintele de atunci, Dmitri Medvedev, motivând că „nu vrea să mai streseze cetăţenii”. Practic, toate țările Uniunii Europene și multe state europene nemembre continuă să facă trecerea de două ori pe an, următoarea fiind programată anul acesta pe 26 martie, mai exact în noaptea de 25 spre 26 martie. În afara Europei și SUA/Canada, schimbarea ceasurilor se practică și în Paraguay, Chile, Cuba, Haiti, Levant, Noua Zeelandă și părți din Australia. Japonia, India și China sunt singurele țări industrializate majore care nu respectă o anumită formă de ora de vară.

În conformitate cu Convenţia fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, ce trece prin localitatea Greenwich, din Marea Britanie, în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2. România se află în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită „timpul legal român”.

Schimbarea orei în România

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Până în 1939 ora de vară a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie (în 1932 – 22 mai), ora 00:00 şi prima duminică din octombrie, ora 01:00 (ore locale). Între 1 aprilie 1940 şi 2 noiembrie 1942, ora de vară a fost permanent în vigoare în țara noastră. Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost, însă, suspendată, fiind reintrodusă începând cu 1979. În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună. Din 1997, ora de vară începe în România în ultima duminică din martie şi se încheie în ultima duminică din octombrie, la fel ca în toate ţările europene. Astfel, în acest an, cea mai scurtă zi, cu numai 23 de ore, va fi 26 martie, când ora 03.00 devine ora 04.00. După ce ceasurile vor fi date înainte cu o oră, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal va fi de trei ore.

Motivul principal pentru introducerea și menținerea orei de vară a fost, și încă este, strâns legată de economisirea energiei, în special pentru iluminatul electric, prin faptul ca activitatea umană se desfășoară în acest fel mai mult la lumina naturală a soarelui. Există un consens general asupra faptului că ora de vară contribuie la o reducere a cererii de energie electrică în orele de vârf ale serii, dar acest lucru poate fi „compensat” printr-o creștere a cererii dimineața, atunci când ne trezim pe întuneric. Experți de la o centrală nucleară din Rusia estimează că ora de vară reduce consumul cu 4.4 miliarde de kilowaţi/oră, adică 31 de kilowaţi/oră pe cap de locuitor. Însă impactul asupra sănătăţii umane şi asupra vieţii sociale este mult mai serios. În unele țări, cum ar fi Egipt, autoritățile adesea schimbă datele pentru ora de vară. În țările musulmane, cum ar fi Maroc, trecerea la ora de vară este suspendată în timpul Ramadanului. De altfel, Guvernul egiptean a anunțat chiar la începutul acestei luni revenirea orei de vară. Începând din ultima vineri din aprilie (28, anul acesta) și până în ultima joi din octombrie a fiecărui an (26, a.c.), ceasul din Egipt va avansa cu o oră. Schimbarea înseamnă că oamenii din Egipt vor experimenta o oră suplimentară de lumină între sfârșitul lunii aprilie și octombrie. Astfel, în timpul perioadei de vară, ora Egiptului va fi ajustată la GMT+3. Mișcarea a fost anunțată de cabinetul egiptean după aprobarea unui proiect de lege care propunea reîntoarcerea la ora de vară în Egipt. Într-o declarație, cabinetul egiptean a spus că decizia a fost luată ca parte a eforturilor Egiptului de a economisi consumul de energie și în „lumina” condițiilor economice ale țării. Ora de vară a fost aplicată ultima dată în Egipt în iulie 2016.

Specialiștii avertizează că pentru organism, orice schimbare este un factor stresant. Trecerea în sine la ora de vară este un efort cu care organismul se poate adapta relativ uşor, însă acest lucru depinde şi de particularităţile fizice şi psihice ale fiecărui organism în parte. Apar vulnerabilităţi fizice la persoanele care fac faţă mai greu schimbărilor şi atunci trecerea de la iarnă la primăvară implică un efort considerabil din parte organismului. Deşi soarele este de obicei benefic în cazul stărilor depresive, pentru aceste persoane, în mod paradoxal, venirea primăverii aduce mai degrabă căderi decât reveniri. Astfel, schimbarea orei poate fi o reală sursă de stres. Pe lângă cele câteva beneficii aduse de această schimbare, se pare că balanţa înclină mai mult către efectele negative generate de ea. Numeroasele studii realizate în acest sens scot în evidenţă motivele pentru care trecerea la ora de vară este o acţiune inutilă şi ne influenţează în mod negativ sănătatea.

Păreri contra

• Ne poate afecta toată rutina zilnică, toate obiceiurile noastre de până acum fiind date peste cap. Medicii consideră că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de vară, întrucât trebuie să se trezească cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit. Pentru cei care suferă de anumite probleme de sănătate, efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi și mai serioase. Desigur, este o problemă de acomodare care poate dura câteva zile sau câteva săptămâni, în funcție de fiecare persoană în parte, dar rămâne o problemă majoră.
• Ne perturbă ceasul biologic – Se pare că organismul uman nu se poate adapta acestei treceri la ora de vară şi ne influenţează ceasul biologic, potrivit unui studiu semnalat în publicaţia Current Biology. Acest efect este mai accentuat în cazul persoanelor care obişnuiesc să se trezească foarte devreme dimineaţa, avertizează specialiştii de la Universitatea Ludwig-Maximilians din München. Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.
• Creşte riscul de infarct cu 10%. Trecerea la ora de vară ne afectează sănătatea inimii. Potrivit unui studiu apărut în publicaţia New England Journal of Medicine şi realizat de specialiştii de la Institutul Karolinska din Suedia, această schimbare creşte riscul de infarct miocardic, în special în săptămâna de după schimbarea orei. Referitor la riscurile pentru sănătate, cercetătorii au observat adesea o creștere a atacurilor de cord, a accidentelor vasculare cerebrale și a altor afecțiuni cardiovasculare în jurul perioadei în care se schimbă ora. Un studiu american din 2018 a constatat că internările în spitale pentru fibrilație atrială (AFib), un tip comun de bătăi neregulate ale inimii, cresc în jurul perioadei de tranziție a orei din primăvară. AFib poate duce la formarea de cheaguri de sânge, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă. Unele studii indică o reducere a numărului de afecțiuni cardiace atunci când se încheie programul orei de vară.
• Creşte rata sinuciderilor la bărbaţi – Tot conform unui studiu, de această dată australian, apărut în 2008, publicaţia Sleep and Biological Rhythms a descoperit că riscul bărbaţilor de a se sinucide la câteva săptămâni după trecerea la ora de vară este mai mare decât în restul anului. De fapt, e oarecum logic, schimbarea nefirească de oră dând peste cap ritmul circadian, ceea ce reduce capacitatea organismului de a se descurca în condiții de stres și șocuri.
• Creşte nivelul de stres şi cauzează tulburări de somn – Într-un alt studiu (oare ce ne-am face fără ele), publicat în revista Science, cercetătorii de la Spitalul Barnes Jewish din St. Louis au descoperit o legătură între lipsa de somn şi sănătatea mintală. De aici, cercetările au continuat şi au scos la iveală creşterea nivelului de stres în condiţiile în care pierzi o oră de somn, continuând cu dificultăţile de concentrare şi învăţare cu care ne confruntăm la serviciu/şcoală.
• Crește riscul accidentelor de circulație – Atenție! Statistică interesantă – se pare că în săptămâna de după trecerea la ora de vară crește ritmul accidentelor rutiere. Oarecum de așteptat, oamenii tocmai au pierdut o oră de somn, și devin mai irascibili, obosiți, și implicit mai neatenți. Există însă și păreri conform cărora, numărul accidentelor s-ar diminua întrucât conducem mai mult pe lumină.
• Multă lume are impresia că ora de vară a fost introdusă pentru agricultori. Dar problema este că mai ales cei cu ferme de vaci sunt contra: schimbarea orei, atât primăvara cât și toamna, schimbă orarul de muls al vacilor, care oricum în marea lor majoritate sunt mulse de aparate programate automat, care nu dau doi bani pe trecerea la ora de vară (sau de iarnă).â Trecerea la ora de vară poate declanșa scăderea vigilenței și chiar oboseală accentuată. Studii recente au arătat că schimbarea orei poate afecta în cazuri extreme sănătatea mintală. Potrivit unei cercetări efectuate de oameni de știință australieni, numărul de sinucideri este mai mare în primele săptămâni după trecerea la ora de vară față de restul anului. Ce să mai vorbim de instalarea asteniei de primăvară, manifestată prin letargie, lipsă de energie și insomnii. Un studiu danez publicat în anul 2017, citat de dw.com, arată că trecerea la ora de vară poate cauza o „creștere a ratei de incidență a episoadelor depresive […] deoarece tranziția la ora de vară afectează ritmurile circadiene, care sunt implicate în [cauza] tulburărilor depresive”.
• Oamenii folosesc mai mult gaz. Michael Downing, profesor la Universitatea Tufts din Boston (SUA), autorul cărții ”Spring Forward: The Annual Madness of Daylight Saving Time” susține că argumentul conform căruia schimbarea orei ar economisi energie este greșită, întrucât, chiar dacă cerința de energie electrică scade, crește utilizarea gazului.
• Provocarea cronometrajului – Pentru a regla ceasurile după noua oră, chiar și în această eră a high-tech-ului, oamenii trebuie să facă schimbarea fie manual – la ceasurile pe baterii -, fie programând device-urile să se modifice automat.Nu contează cum privești lucrurile, problema este că ceasurile trebuie ajustate, iar acest detaliu poate scăpa unora dintre noi, mai ales celor cu mai multe dispozitive de acest gen. Gândiți-vă numai la ce greutăți întâmpină marile companii și întreprinderi care trebuie să planifice călătorii, să țină evidențe și alte sarcini sensibile la această schimbare.
• Într-o declarație în cadrul Parlamentului European, un grup de oameni de știință a susținut că trecerea în avans a orei timp de o jumătate de an, și apoi revenirea la ora de iarnă, crește riscurile de diabet zaharat și obezitate, deoarece metabolismul nostru ține de sincronizare. De asemenea, populația trebuie să se obișnuiască se să confrunte, o perioadă, cu un somn prost sau cu o lipsă totală de odihnă, ceea ce poate afecta memoria, capacitatea de concentrare și de a lua decizii, precum și capacitatea de a reacționa rapid dacă este necesar, de exemplu, la volan. Schimbarea orei vă poate face iritabil și poate afecta obiceiurile alimentare. De asemenea, este posibil să stăm treji mai mult timp și să dormim mai puțin în general.
• Turcia, de exemplu, a trecut la ora de vară în mod permanent în anul 2016, susținând că această schimbare va conduce la economisirea energiei. Dar, atunci când cercetătorii au investigat impactul acestei schimbări până în anul 2000, nu au descoperit nicio economie semnificativă de energie în ceea ce privește prețul sau consumul. După cum era de așteptat, în situații de acest gen, care afectează milioane de oameni, există contestatari și susținători. Și tot cum era de așteptat, vom da cuvântul ambelor tabere.

Păreri pro

• Industria turismului salută trecerea la ora de vară, susținând că o oră în plus de lumină naturală îi face pe oameni să stea mai mult timp pe străzi, cheltuind astfel, mai mulți bani pe activități, cum ar fi festivaluri, cumpărături și concerte. În Australia, guvernul de stat a anunțat chiar că prelungirea orei de vară cu patru săptămâni ar stimula comerțul cu amănuntul și turismul. În SUA s-a observat creșterea cu 30 milarde de dolari a încasărilor magazinelor odată cu prelungirea programului de lucru datorită trecerii la ora de vară. Ora de vară duce la creșterea încasărilor industriei de turism cu 3%. Schimbarea de oră însă poate afecta mass-media prin influența negativă a ratingului emisiunilor prime-time TV.
• Ora de vară este cel mai adesea legată de economisirea energiei, dar există încă un dezacord cu privire la potrivirea teoriei cu practica. Argumentele pro orei de vară susțin că mai multă lumină naturală poate contracara sau preîntâmpina penele de curent și alte defecțiuni electrice, aceasta influențându-i pe oameni să-și petreacă mai mult timp în afara casei și, deci să folosească mai puțin aparatele electrocasnice.
• Criminalitate – Știați că infractorii urăsc trecerea la ora de vară? Cred că motivele sunt lesne de înțeles. Mai mult de jumătate din infracțiuni au loc în orele de după lăsarea întunericului, după – amiaza târziu sau seara, astfel militanții păstrării orei de vară susțin că serile în care se întunecă mai târziu ar putea contribui la reducerea criminalității sau cel puțin la diminuarea temerii de a fi „protagoniștii” unei crime sau ai unui jaf. Și aici există păreri care contrazic această ipoteză, prin faptul că dimineața copii vor pleca pe întuneric la școală și astfel vor fi ei supuși acestor violențe.
• Bunăstare – Ambele părți, pro și contra, susțin beneficiile cantității mai mari de lumină solară, care contribuie la o bunăstare generală și la menținerea sănătății, întrucât, după cum bine se știe, soarele crește sinteza de vitamina D și reduce incidența ”dezordinii afective sezoniere”.
• Vizibilitatea sporită în timpul orei de vară ajută la creșterea veniturilor de afaceri și ”conduce” la mai puține accidente.
• Într-un studiu făcut pe o durată de 3 ani și 7 milioane de consumatori, în Indiana, SUA, s-a dovedit că trecerea la ora de vară reduce cu 3,5% consumul de curent electric. În schimb, crește consumul energetic pentru încălzirea locuințelor iarna și răcirea acestora vara.

Recomandări pentru a combate efectele negative ale schimbării orei

Înainte de toate, medicii recomandă o programare inteligentă a orelor de somn. Încercați să vă culcați seara cu minim 1 oră mai devreme, astfel încât organismul să nu simtă privarea de odihnă atât de intens.

O altă măsură importantă de prevenire a influențelor negative aduse de schimbarea orei este introducerea în alimentație a produselor care furnizează organismului vitamine, minerale și alți nutrienți esențiali.

Legumele, verdețurile și fructele vă energizează, au un efect tonic asupra organismului și îmbunătățesc starea psihicului. În plus, încercați să petreceți cât mai mult timp în bătaia blândă a razelor de soare, astfel încât să deveniți mai veseli și mai optimiști, dar și să vă ajutați corpul să producă vitamina D. Pe lângă toate acestea, cât mai multă mișcare pentru a fi în formă.

Majoritatea oamenilor se adaptează cu ușurință la modificarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa 15 zile. Particularitățile fizice și psihice individuale influențează modul în care se realizează această adaptare și de aceea unii pot prezenta o simptomatologie polimorfă (adică sub mai multe aspecte) mergând până la agravarea unor afecțiuni sau la senzația de sfârșeală și epuizare.

Invocând faptul că perturbă nejustificat populația și că pierderile din diverse domenii socio-economice depășesc câștigurile unele țări au renunțat la schimbarea orei de iarnă-vară sau nu au aplicat-o niciodată. Până la urmă, argumentele pro și contra timpului de vară vor varia în funcție de circumstanțele individuale. Acest lucru nu exclude faptul că multe dintre avantajele și dezavantajele orei de vară sunt adesea extrem de controversate nefiind neapărat concludente.

Inițiative legislative

În februarie 2018, în Parlamentul European s-a votat cu 384 de voturi pentru și 153 împotrivă o rezoluție care să revizuiască necesitatea orei de vară. S-a concluzionat că „numeroasele studii care s-au făcut, nu au reușit să ajungă la o concluzie clară asupra beneficiilor, dar indică efecte negative asupra sănătății.”

Rezoluția cere Comisiei UE să revizuiască costurile și beneficiile trecerii la ora de vară. Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării sezoniere a orei, propunere susţinută în primul rând de Germania. Parlamentul European a votat, la 26 martie 2019, renunţarea la schimbarea orei de două ori pe an, începând cu 2021.

Fiecare stat membru urma să decidă pe ce oră va rămâne – ora standard sau ora de vară. România şi celelalte state membre ale UE urmau să informeze Comisia Europeană asupra alegerii lor până în aprilie 2020, după care urma o etapă de coordonare.

Negocierile privind Brexit, izbucnirea pandemiei și a războiului din Ucraina a oprit însă complet acest proces.