România va trece la ora de vară în noaptea de sâmbătă (29 martie) spre duminică (30 martie), când ora 3:00 va deveni ora 4:00.

Adoptat de numeroase țări din lume, sistemul implică darea ceasurilor înainte cu o oră în lunile de primăvară și vară, pentru a beneficia de mai multă lumină naturală seara. Schimbarea are implicații asupra economiei, sănătății și societății, generând de-a lungul timpului numeroase dezbateri.

Istoricul orei de vară

Conceptul orei de vară a fost propus pentru prima dată de om de știință și politicianul american Benjamin Franklin, în 1784, într-un eseu în care sugera că oamenii ar putea economisi lumânări dacă s-ar trezi mai devreme vara. Totuși, ideea nu a fost pusă în practică atunci.

Primul care a propus oficial implementarea acestui sistem a fost britanicul William Willett, în 1907, argumentând că oamenii ar putea profita mai mult de lumina soarelui. Ideea lui a fost însă respinsă de Parlamentul britanic.

Ora de vară a fost adoptată pentru prima dată în 1916, în timpul Primului Război Mondial, de către Germania și Austro-Ungaria, pentru a economisi combustibil. Ulterior, și alte țări, inclusiv Marea Britanie și SUA, au urmat acest exemplu.

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, fiind aplicată cu întreruperi până în 1943. A fost reintrodusă în 1979 și se aplică și astăzi, fiind reglementată la nivel european.

Avantajele orei de vară

Teoretic, prin folosirea mai intensă a luminii naturale, se reduce consumul de electricitate. Cu toate acestea, studiile recente arată că economiile sunt minime sau chiar inexistente în unele regiuni.

Ziua mai lungă oferă mai mult timp pentru activități în aer liber și crește productivitatea în anumite domenii, precum turismul și comerțul.

Mai multe ore de lumină după-amiaza încurajează activitățile fizice în aer liber, ceea ce contribuie la un stil de viață mai sănătos.

Unele studii sugerează că, având mai multă lumină seara, numărul accidentelor de circulație poate scădea.

Dezavantajele orei de vară

Schimbarea orei poate afecta ritmul circadian al oamenilor, cauzând oboseală, probleme de concentrare și chiar creșterea riscului de infarct în primele zile după schimbare.

Deși inițial era considerată o metodă de economisire a energiei, utilizarea sporită a aparatelor de aer condiționat și iluminatului artificial în unele zone anulează aceste beneficii.

Schimbarea orei poate cauza probleme în programarea mijloacelor de transport, sistemelor informatice și altor activități care necesită sincronizare exactă.

Fermierii, în special cei care lucrează cu animale, sunt afectați, deoarece rutina zilnică a animalelor nu se schimbă odată cu ora oficială.

Ora de vară în lume

În prezent, peste 70 de țări folosesc ora de vară, însă există și state care au renunțat la acest sistem. De exemplu, Rusia și Turcia au decis să rămână permanent pe ora de vară, în timp ce Japonia și majoritatea țărilor din Asia și Africa nu aplică această schimbare.

Uniunea Europeană a discutat despre eliminarea orei de vară, iar un sondaj realizat în 2018 a arătat că majoritatea europenilor preferă să renunțe la acest sistem. Cu toate acestea, decizia finală nu a fost încă implementată la nivel general.

Ora de vară în România

Ora de vară a fost introdusă în România pentru prima dată în anul 1932. Trecerea la ora de vară s-a făcut an de an, până în 1939.

Ulterior, între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară, amintește Agerpres. Însă, în 1979, România a semnat Convenţia fusurilor orare, iar regula aplicată în prezent a intrat în vigoare în 1997, prin Ordonanţa nr. 20 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României.

„În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00", arată primul articol al Ordonanței.

Concluzii

Ora de vară rămâne un subiect controversat, cu argumente puternice atât pro, cât și contra.

Deși inițial a fost introdusă pentru a economisi energie și a crește eficiența economică, studiile recente arată că beneficiile sunt discutabile.

Pe măsură ce societatea evoluează și tehnologia avansează, rămâne de văzut dacă acest sistem va continua să fie utilizat în viitor sau va fi eliminat definitiv.