Solstițiul de vară s-a produs, duminică, la ora 11 și 24 de minute.

Momnentul marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică, axa Pământului fiind înclinată cel mai mult spre Soare.

În consecință, ziua are cea mai mare durată diurnă.

Potrivit Observatorului Astronomic "Vasile Urseanu", anual în jurul aceste date longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°.

Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o miscare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor păstrează (în prima aproximaţie) o poziţie fixă în spaţiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33'.

Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

După momentul solstițiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstițiului de iarnă.

În emisfera sudică, fenomenul se derulează în sens invers, debutând iarna astronomică.

Citește și: Solstițiul de iarnă