Terra Memoriae transformă Via Transilvanica într-un spațiu de cercetare și creație
În proiect sunt implicați specialiști din domenii precum istoria, antropologia, etnologia, arhitectura și biologia, alături de scriitori, artiști vizuali, oameni de teatru și fotografi.
Articol de Andrei Enache, Publicat: 23 Septembrie 2026, 20:25 • Actualizat: 23 Septembrie 2026, 20:32
Via Transilvanica devine centrul unui nou proiect cultural interdisciplinar, „Terra Memoriae”, care își propune să aducă în prim-plan poveștile, tradițiile și formele de patrimoniu ale comunităților traversate de traseu.
Cercetători, artiști și jurnaliști vor merge pe teren pentru a documenta locuri, oameni și istorii care definesc diferite comunități, dar care riscă să rămână necunoscute sau să se piardă.
Proiectul pornește de la ideea că un drum nu poate fi înțeles doar prin peisaj, ci și prin memoria locurilor.
George Gîlea, jurnalist al Radio România Cultural și unul dintre cei care au construit conceptul Terra Memoriae, descrie inițiativa drept „o invitație la dialog și o invitație la a construi o cultură a memoriei”.
În proiect sunt implicați specialiști din domenii precum istoria, antropologia, etnologia, arhitectura și biologia, alături de scriitori, artiști vizuali, oameni de teatru și fotografi. Cercetările vor aborda teme de la patrimoniul gastronomic și arhitectural până la patrimoniul industrial și relația comunităților cu acesta.
Printre rezidenții Terra Memoriae se numără Adriana Sohodoleanu, cercetătoare în domeniul gastronomiei, etnologul și antropologul Laura Jiga Iliescu, biologul Alexandru Stermin, scriitoarea Moni Stănilă, dramaturga Elise Wilk, artiștii Irina Botea Bucan și Jon Dean, arhitectul Dorin Ștefan și fotograful Iosif Király.
Rezultatele cercetărilor nu vor rămâne doar în zona academică. Ele vor fi transformate în materiale jurnalistice, instalații artistice, documentare și conținut audio, accesibil inclusiv prin coduri QR amplasate de-a lungul traseului.
Radio România Cultural va documenta experiențele direct de pe teren și va realiza un jurnal sonor al cercetărilor și poveștilor descoperite pe Via Transilvanica.
Pentru Alin Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social și inițiatorul Via Transilvanica, proiectul continuă o experiență începută în 2018, odată cu explorarea unei Românii mai puțin cunoscute.
„Răsplata principală pe care eu am primit-o a fost că România s-a dezvăluit într-un fel pe care eu nu l-am cunoscut înainte despre țara mea”, spune el. Potrivit lui Alin Ușeriu, obiectivul pe termen lung este extinderea proiectului în toate regiunile istorice ale României: „Cred că Via Transilvanica o să ajungă în toate regiunile istorice pe care le are România. Asta este strategia noastră”.













