Voce a literaturii care a făcut cunoscută după 1989 represiunea comunistă, scriitoarea, jurnalista și traducătoarea Doina Jela a murit la vârsta de 74 de ani.

"Ne luăm rămas-bun cu profundă tristețe de la Doina Jela, o voce importantă a memoriei și a adevărului istoric. Ne-am bucurat să o avem alături la Fălticeni, între 16 și 19 noiembrie 2023, când IICCMER a marcat Centenarul Nașterii Monicăi Lovinescu printr-o serie de evenimente menite să omagieze curajul și luciditatea uneia dintre cele mai importante conștiințe ale exilului românesc. Dispariția Doinei Jela lasă un gol imens, dar scrierile și mărturiile ei rămân un reper esențial pentru ceea ce a însemnat totalitarismul comunist. Sincere condoleanțe familiei și celor apropiați, a transmis, miercuri, președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Daniel Șandru.

Absolventă a Universității din București, Facultatea de Filologie, prozatoarea, publicista și traducătoarea Doina Jela s-a născut, pe 1 martie 1951, în localitatea constănțeană Vadu.

De-a lungul timpului, a semnat numeroase eseuri, cronici, recenzii, interviuri, apărute în reviste ca Tomis, Arta, Amfiteatru, România literară, Contemporanul, Familia, Observator (Munchen), 22 și Vatra, amintește Agerpres.

De asemenea, a coordonat colecțiile Procesul comunismului de la Editura Humanitas și Actual de la Curtea Veche Publishing.

În 1995, Editura Humanitas i-a tipărit romanul non-fictiv "Cazul Nichita Dumitru", răsplătit de Asociația Internațională a Scriitorilor și Oamenilor de Artă Români, cu sediul la Washington, cu premiul de onoare pe anul 1996.

În 1997, publică la Editura Polirom volumul "Telejurnalul de noapte" (ediția a II-a, Vremea, 2005), iar în 1998 vede lumina tiparului, în colecția "Procesul comunismului", volumul "Această dragoste care ne leagă", desemnat Cartea anului la Târgul internațional de carte de la Timișoara.

Tot în colecția Procesul comunismului, în 1999, îi apare cartea "Drumul Damascului" (reeditată în 2002), iar în 2001, "Lexiconul negru, unelte ale represiunii comuniste".

În același an, cartea l-a inspirat pe regizorul Lucian Pintilie să realizeze filmul "După-amiaza unui torționar", amintește Radio România Cultural.

A mai publicat "Afacerea Meditația Transcendentală" (în colaborare cu Cătălin Strat și Mihai Albu, 2004), "Ungaria 1956: revolta minților și sfîrșitul mitului comunist" (coordonare în colaborare cu Vladimir Tismăneanu, 2006), "O sută de zile cu Monica Lovinescu" (2008).

La Polirom a mai apărut "Villa Margareta" (2015).

Pentru Editura Humanitas, Doina Jela a tradus "Antologia gândirii juridice" de Phillippe Maulaurie, "Stalin" de Boris Souvarine, "Sărută mâna pe care n-o poți mușca" și "O Americă înfricoșătoare" de Edward Behr și, pentru editura Polirom, din italiană, "Omul grec" (culegere de eseuri).

În 2023, Doina Jela a fost invitata emisiunii "Vorba de cultură" de la Radio România Cultural.