Ziua Culturii Naționale este celebrată luni, la 174 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu.

În toată țara, sunt programate spectacole, concerte, expoziții, ateliere și multe alte manifestări, relatează Radio România Actualități. În muzeele din subordinea Ministerului Culturii, intrarea va fi gratuită.

"Sunt 2.000 de ani de când pe țărmul Mării Negre, la Constanța, care se numea pe atunci Tomis, un poet latin, unul dintre cei mai mari ai lumii, Ovidiu, scria versuri în latinește și chiar în limba getică atunci, acum 2.000 de ani. Iată, e o mărturie că pe teritoriul acesta s-au petrecut lucruri fundamentale. Acum 400 de ani se năștea la Suceava Dosoftei, care a scris Psaltirea în versuri tocmită, de pildă. Ce să vă mai spun? În urmă cu 165 de ani intră în scenă națiunea medievală, deci poporul român din evul mediu, apărându-și limba română. Deci se petrec niște lucruri extraordinare. Nu vă mai spun eu, pentru că e de prisos, despre Brâncuși, sau despre Eliade, sau despre Eminescu. Toți creează o panoplie prin care noi ne putem prezenta în lume alături de polonezi, alături de bulgari, alături de unguri și chiar alături de popoarele mai mari și ale căror limbi au fost limbi de circulație. Nu trebuie să avem complexe din acest punct de vedere", a spus președintele Academiei Române, invitat al rubricii Apel matinal de la RRA.

"Cultura e fundamentală și pentru educația noastră, și pentru specificul nostru uman. Fără cultură ne întoarcem în lumea de jos, în lumea necuvântătoarelor, și e păcat. Întotdeauna marile societăți s-au salvat prin educație serioasă și cultură generală dobândită în școală, de către copii, de către tineri, de către adolescenți și chiar de către maturi. Astăzi se vorbește despre long live learning, despre învățarea de-a lungul întregii vieți. Ei, în această învăţare cultura ocupă un loc fundamental. Și nu e vorba acum numai de cultura beletristică, numai de limbă, literatură, poveşti, basme, folclor, ci este vorba şi de ştiinţele fundamentale, de ştiinţele exacte, toate sub semnul inteligenţei artificiale. Doar că trebuie să băgăm de seamă că omul trebuie să rămână om, să fie în dialog cu alţi oameni, nu cu aparatele. Să rămânem în dialog cu noi înşine şi cu umanitatea", a adăugat acesta.

"De la primii cronicari ai secolului al XVII-lea, din finalul Evului Mediu, care au scris româneşte, oamenii de cultură români au reflectat idealurile noastre istorice. Anul trecut ne-am gândit la Cantemir mult, pentru că erau aniversări privitoare la viaţa şi la opera lui. Cantemir a ştiut să preia prin "Descrierea Moldovei", să zicem, sau prin "Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor" mesajul nostru, chiar cel politic, politic şi social, şi să-l transmită Europei în limba de circulaţie de atunci, care era limba latină. Dar opera lui principală, să zicem, universală - naşterea şi decăderea Imperiului Otoman - s-a tradus atunci, în epocă, în limbi de circulaţie. Deci un român, născut pe teritoriul nostru, a ştiut să devină universal şi pentru că era membru al Academiei din Berlin. Am intrat în dialog cu lumea. Numai că nouă, românilor, ne-a plăcut de multe ori să ne victimizăm, să ne transformăm în victime şi să dăm vina pe alţii pentru relele pe care le-am trăit şi noi, ca toate popoarele", a punctat șeful Academiei.

"Trebuie să avem în sufletul nostru dragostea pentru ceea ce reprezentăm şi eu sunt convins că, dacă iubim ceea ce au făcut antecesorii noştri, vom putea iubi şi culturile altor popoare, le vom înţelege, ne vom compara. Nu totdeauna va fi în favoarea noastră, dar, repet, lumea pentru mine e un concert și concertul înseamnă dialog. Trebuie să intrăm în dialog și să ne facem cunoscuți. În cultura noastră să știți că face parte și costumul popular, și doina, și dorul, și horele, și chiar felul nostru de a ne purta la ceremonii, și mâncărurile pe care le avem - toate fac parte din spiritualitatea, din cultura și civilizația românească. Nu avem motive să le ignorăm. Și, dacă vom ști să intrăm în dialog, vom aprecia și culturile altor popoare", consideră Ioan Aurel Pop.

"Studenților mei le transmit mesaje extraordinare. Uneori le vorbesc despre limba latină, din care noi ne-am tras limba asta frumoasă, dulce ca un fagure de miere, îi învăț să știe să-i studieze pe clasici, pe cei vechi, ca să poată ajunge la cei noi. Eu nu-mi imaginez că cineva poate să înțeleagă un curent de cultură de acum, care, să zicem, e diferit foarte mult de cele vechi, dacă pleacă de acolo. Să îi citească și pe Coșbuc, și pe Slavici, și pe Alexandri și să ajungă la Eminescu, pentru că, fără Eminescu, nu putem înțelege această spiritualitate a noastră. El a fost deasupra oamenilor de rând, prin capacitățile speciale pe care le-a avut. El a murit acum 135 de ani și a trăit practic trei decenii de creație. Și aceste decenii au fost fundamentale. Zestrea pe care ne-a lăsat-o el ne ajută să înțelegem toată pleiada de specialiști, de savanți, de creatori, de scriitori, de teologi, de medici care s-au perindat de atunci și pe care Academia Română i-a reflectat mereu din 1866 încoace și a încercat să-i facă cunoscuți. Cunoașterea e fundamentală. Și dacă ne bazăm doar pe cunoașterea aceasta a aparatelor, pe cea artificială, crezând că memoria omenirii este stocată în site-uri de pe internet, greșim. Memoria omenirii trebuie să fie stocată în primul rând în mințile noastre; și mințile trebuie să fie deschise ca să poată oferi modelul acesta de viață pe care îl trăim noi. Fiindcă un străin care vine la noi vrea să înțeleagă în ce fel suntem noi români față de el, care e altceva; și dacă înțelege acest lucru, devine și el mai generos și noi putem intra în dialog. Studenții sunt cei care vor duce mai departe acest mesaj și sunt convins că îl vor duce foarte bine", a conchis președintele Academiei Române, citat de Rador Radio România.