Duminică, în spațiul galeriei Cartierul Creativ din București (Amzei 13) a fost vernisată expoziția colectivă Bagajele Abandonului.

Realizat de Muzeul Abandonului, în colaborare cu Cartierul Creativ, prin sprijinul Fundației SERA România, CARE France și FONPC, proiectul poate fi vizitat zilnic, până pe 4 februarie, în intervalul orar 14:00 - 20:00.

Bagajele Abandonului este un proiect de comunicare și mediere emoțională inițiat de Muzeul Abandonului în mai 2022. Au fost colectate de atunci aproape 100 de mărturii care vorbesc despre cele mai dramatice momente dintr-o existență, cele în care forțe exterioare și imposibil de controlat te duc în situația de a abandona totul: prietenii, casa, locul în care trăiești sau lucrezi, comunitatea, micile tabieturi, existența așa cum o știi… și să pui în grabă, într-un bagaj, ceea ce pare că poți salva. Proiectul și-a propus să arhiveze istorii și emoții ale unuia dintre cele mai dramatice evenimente din istoria recentă a Europei – conflictul din Ucraina.

Cum s-au colectat poveștile?

Echipa Muzeul Abandonului a inițiat încă din mai 2022 întâlniri cu cei pentru care România devenea temporar spațiu de refugiu. Primul grup de lucru a fost cu un grup de copii care fugiseră dintr-un orfelinat de lângă Odessa, din calea războiului și a atacurilor cu drone. Primele povești intitulate Bagajele Abandonului au fost chiar ale lor, despre micile obiecte salvate în bagaje, care le aminteau de “acasă”: un breloc, tricoul fratelui mai mare care lupta în război, o mașină de cusut, niște caiete. Ni s-a părut că ei sunt esența, liantul dintre Muzeul Abandonului – un proiect despre drama copiilor abandonați ai României și Bagajele Abandonului – un proiect despre fuga din calea războiului, despre ce lași în urmă și ce alegi să iei cu tine când este în pericol chiar viața ta.

Ce găsești în expoziție?

“Tărâmul meu” a fost o activitate componentă a Bagajelor Abandonului, o explorare creativă prin intermediul unor tehnici și metode inspirate din terapia expresivă, sub coordonarea Mihaelei Olimpia Ruscior și a Ralucăi Minoiu. În cadrul proiectului, 11 femei din comunitatea refugiaților ucraineni, au realizat panouri pictate care descriu tărâmurile lor personale, hărți ale propriului corp, nu doar fizic, dar și mental și emoțional. Aceste cartografieri de gânduri, sentimente și istorii au fost realizate de cele 11 femei în jurul experienței războiului și a schimbărilor dramatice pe care acesta le-a adus în viața lor. Exercițiul lor de exprimare și redefinire a noilor granițe personale a fost realizat prin punerea împreună a unor sunete, mișcări, culori, texturi și cuvinte.

Lucrările realizate de cele 11 femei sunt însoțite de texte ghidaj, în care autoarele explică ce simbolizează contururile și granițele lor, de ce au ales anumite texturi, culori, forme și simboluri, călăuzind astfel privitorul prin tărâmurile lor interioare.

Citește tot articolul pe Radio România Cultural