Muzeul Național de Artă al României anunță, vineri, închiderea temporară a expoziției „Victor Brauner. Între oniric și ocult”, relatează Radio România Cultural.

Pe fondul scandalului izbucnit în legătură cu autenticitatea unor lucrări expuse, colecționarul Adrian Năstase a decis să și le retragă din acest eveniment.

"Ca urmare a deciziei domnului Adrian Năstase de a retrage lucrările împrumutate pentru expoziția „Victor Brauner. Între oniric și ocult”, începând cu data de 26 ianuarie 2024 expoziția se va închide temporar pentru reamenajare până în data de 07 februarie 2024. De la această dată expoziția va putea fi vizitată până la data anunțată inițial, respectiv 30 aprilie 2024", precizează MNAR.

Muzeul Naţional de Artă al României a reacționat joi, într-un comunicat semnat de directorul Călin-Alexiu Stegerean, în scandalul presupuselor falsuri de la expoziția „Victor Brauner. Între oniric și ocult”.

Acuzațiile au fost formulate de istoricul de artă Pavel Şuşară.

"Lucrările din colecția familiei Năstase au fost selectate de curatorul expoziției în baza coroborării unor informații rezultate din articole și semnalarea lor în diverse publicații, a unor autentificări realizate de personalități din domeniu. Totodată, în selecție s-a ținut cont de concordanța lor cu tematica expoziției.

Astfel, într-un articol de Amelia Pavel publicat în nr. 171 al revistei Observator cultural din anul 2003 a fost semnalată prezența lor în expoziția „Victor Brauner. La izvoarele operei” organizată în același an la Complexul Muzeal Județean Neamț din Piatra Neamț cu prilejul centenarului Victor Brauner, fără ca autoarea să semnaleze existența unor dubii legate de autenticitatea lucrărilor.

Expoziția a fost organizată de Ministerul Culturii și Cultelor, de Federația Comunităților Evreiești din România, Comunitatea Evreilor din Piatra Neamț și Complexul muzeal județean Neamț din Piatra Neamț. Lucrările din expoziția de la MNAR cu titlul „Trei nuduri feminine”, „Heron din Alexandria”, și „Compoziție cu nud” au făcut parte din expoziția menționată și reproducerea lor fotografică a fost publicată în volumul „Victor Brauner. La izvoarele operei” avându-l autor pe Emil Nicolae, apărut la editura Hasefer în anul 2004", precizează MNAR, citat de Radio România Cultural.

"În articole sau lucrări de specialitate apărute din anul 2003 până în prezent nu a fost pusă la îndoială autenticitatea lucrărilor prezente în expoziție și reproduse în volumul amintit.

Lucrarea intitulată „Trei nuduri feminine” are pe verso autentificarea olografă a unor personalități recunoscute în domeniul artei: Amelia Pavel (în anul 2001), Sarane Alexandrian (în anul 2003), Rodica Matei, Mircea Deac (în anul 2001). Lucrarea „Cleopatra” a fost autentificată pe verso olograf de Amelia Pavel în anul 2000. Lucrarea „Cimitir” a fost autentificată olograf de Lena (Elena) Constante în anul 1991 și de Amelia Pavel în anul 1999. Aceasta este reprodusă fotografic în lucrarea „Victor Brauner” apărută la editura Arc 2000 în anul 1999.

Amelia Pavel (1915-2003) a fost istoric și critic de artă, autoarea unor lucrări de referință pentru arta secolului XX. Membră a Asociaţiei Criticilor de Artă (din 1960), Amelia Pavel a primit în anii ’90 titlul de „Femeia europeană a anului” din partea Consiliului Europei.

Sarane Alexandrian (1927-2009) a fost istoric de artă, recunoscut la nivel mondial ca unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai suprarealismului. A fost printre primii care au consacrat studii lui Victor Brauner, cu care a fost și prieten (Victor Brauner, Iluminatorul, 1954; Desene magice de Victor Brauner, 1965)

Mircea Deac (1921-2015) a fost istoric de artă, profesor la Institutul de arte plastice Nicolae Grigorescu și director al Oficiului de expoziții al Ministerului Culturii, expert în bunuri cu semnificație artistică sec. XIX-XX.

Lena (Elena) Constante (1909-2005) a fost artist plastic și publicist, căsătorită cu Harry Brauner, unul dintre frații lui Victor Brauner.

Rodica Matei este istoric de artă, director științific al MNAR în perioada 1994-2010, expert în artă românească modernă.

MNAR respinge cu fermitate insinuările privind complicitatea cu distorsiunile de pe piața de artă și emiterea unor acuzații fără dovezi", conchide comunicatul care poartă semnătura directorului general Călin-Alexiu Stegerean

La începutul săptămânii, istoricul de artă Pavel Şuşară a reclamat că în expoziţia "Victor Brauner. Între oniric şi ocult" de la Muzeul Naţional de Artă al României există falsuri.

Situația a fost sesizată într-o adresă expediată Ministerului Culturii.

"Unele lucrări sunt falsuri cunoscute, deci nu sunt identificate de mine în momentul acesta. Le cunosc şi eu de o grămadă de vreme şi sunt cunoscute în spaţiul public. Au fost plimbate pe la expoziţia Brauner de la Piatra Neamţ şi s-au tot învârtit în spaţiul pieţei de artă. Lumea a tăcut până acum din motive mai mult sau mai puţin explicabile (...) Cele care sunt în mod cert neautentice provin din afara muzeului, iar din muzeu sunt în jur de două lucrări care trebuie cercetate", a declarat Pavel Şuşară, preşedintele Asociației Experților și Evaluatorilor de Artă din România, într-un interviu pentru Radio România Cultural.

De cealaltă parte, managerul MNAR avertizează că, în măsura în care aceste afirmaţii prejudiciază imaginea muzeului, instituţia va acționa în consecinţă.

"Ce pot să vă spun este că pentru expoziţia Victor Brauner am introdus lucrări din colecţia muzeului nostru, lucrări ale unor muzee şi colecţii private din Franţa, precum şi din colecţii private din România. Pentru acestea din urmă am recurs la expertizele unor cunoscuţi critici de artă şi, de asemenea, la o bibliografie în care lucrările respective sunt incluse şi care nu au fost contestate până în prezent din punct de vedere ştiinţific (...) Domnul Şuşară are libertatea să afirme ce doreşte, cu amendamentul că aceste afirmaţii pot fi la rândul lor combătute şi, în măsura în care ele prejudiciază imaginea muzeului, să acționăm în consecinţă", a spus Călin Stegerean

"Niciun muzeu din lume nu acţionează în acest fel. N-am auzit să existe practici similare în care decizia unui muzeu să fie contestată. Doar atunci când se dovedeşte că lucrările respective au fost furate sau au o provenienţă dubioasă", a adăugat director general al MNAR.