Coregraful Gigi Căciuleanu: "Dacă reușești să concentrezi într-un gest foarte multe lucruri, atunci dansezi!"
Profesorul a lucrat, în aceste zile, cu studenți, masteranzi, dar și absolvenți ai Facultății de Arte din Constanța.
Publicat: 30 Ianuarie 2024, 19:05 • Actualizat: 31 Ianuarie 2024, 11:10
Coregraf de talie mondială, Gigi Căciuleanu a lucrat, în aceste zile, cu studenți, masteranzi, dar și absolvenți ai Facultății de Arte din Constanța, de la specializările Teatru și Coregrafie.
"Eu definesc [dansul] ca fiind poezie mai repede decât altceva, poezia fiind și muzică şi mișcare și dinamică și ritm și rimă. Și suntem și în cetatea lui Ovidiu. Deci, pe undeva ne-am hrănit cu această ritmică și a valurilor și a versurilor. Și eu am copilărit la Constanța, deci mă bucur foarte mult să revin și am impresia că parcă nici n-am plecat niciodată. Parcă acum 5 minute am plecat, am regăsit marea, e aceeași, minunată, cea mai frumoasă mare e Marea Neagră", a spus maestrul pentru Radio România Constanța.
"Dansul este poate arta cea mai omenească, pentru că e a corpului și corpuri avem toți, iar pentru dans ne-am născut cu toții, nu neapărat ca profesioniști, ci ca frumusețe a evoluției în spațiu. Cu toții evoluăm și copiii ăștia sunt minunați pentru că au, nu numai corpuri, au și ochi, au și fețe foarte luminoase și mă bucur foarte mult să fiu cu ei și în momentul când sunt într-o sală cu studenți, nu mai știu dacă sunt la Constanța, la Santiago, Sao Paulo sau la Paris. Sunt în elementul meu și sper să fie și ei în elementul meu și al lor", a adăugat Gigi Căciuleanu.
"Sunt două feluri de a dansa – dansul în sală și dansul în fața unui public. În fața unui public e o răspundere foarte mare și o responsabilitate față de tine, față de el, dar dacă încerci să te mişti pur și simplu, această minunată capacitate a corpului de a se mișca, bineînțeles că toată lumea e născută pentru acest lucru. Când am fost mic, tata m-a aruncat într-un bazin și am înotat imediat. Așa e și cu dansul, dar în momentul în care ajungi în fața publicului e altceva. Atunci te arzi, nu e nimic simplu și câteodată foarte greu, pentru că trebuie să te lupți cu corpul tău și trebuie să încerci să exprimi niște lucruri fără cuvinte. Noi suntem făcuți pentru cuvinte. Deodată, trebuie să spui foarte multe lucruri fără cuvinte. Dacă reușești să concentrezi într-un gest foarte multe lucruri, atunci da, dansezi!", a conchis coregraful.
Ascultă reportajul aici