„Ecorșeul” lui Brâncuși rămâne, până în 2025, la Muzeul Național de Artă Timișoara
Începând de marți, opera va fi expusă în cadrul Depozitului Vizitabil din cadrul Galeriei de Artă Bănățeană și Artă Modernă Românească, situată la etajul I al Palatului Baroc.

Publicat: 06 Februarie 2024, 14:46 • Actualizat: 06 Februarie 2024, 15:38
Ecorșeul, lucrarea mai puțin cunoscută publicului care a deschis expoziția ”Brâncuși: surse românești și perspective universale”, rămâne la Muzeul Național de Artă Timișoara până în 2025, cu acordul proprietarului, Colegiul Național Carol I.
Începând de marți, opera va fi expusă în cadrul Depozitului Vizitabil din cadrul Galeriei de Artă Bănățeană și Artă Modernă Românească, situată la etajul I al Palatului Baroc.
Rezultat prin colaborarea dintre Constantin Brâncuși și doctorul Dimitrie Gerota, "Ecorșeul" - o imagine a corpului uman fără piele" - reprezintă primul proiect care i-a adus notorietate sculptorului.
Realizată la finalul studiilor de tinerețe, lucrarea a reprezentant un moment crucial în dezvoltarea studiului academic românesc, prin obiectivul vast pe care Brâncuși și l-a propus.
Tema ecorșeului are o tradiție îndelungată în arta europeană, primele modele fiind realizate încă din secolul al XVII-lea, de obicei din ceară.
Odată cu debutul Renașterii, studiul corpului uman devine o necesitate pentru obținerea naturalismului operelor de artă. Această abordare a studiului tradițional denotă cunoașterea analitică a corpului uman, care reprezintă baza de la care „părintele sculpturii moderne” a pornit spre esențializarea formei, element caracteristic al creației brâncușiene. Acuratețea acestui studiu a fost asigurată de Profesor Dr. Dimitrie Gerota, inițiatorul proiectului, unul dintre ctitorii medicinei acedemice românești.
Ecorșeul a fost finalizat în anul 1902, fiind realizat în cinci exemplare distribuite la diferite instituții din țară. Lucrarea expusă la Muzeul Național de Artă Timișoara este realizată din ghips policrom, pictat cu atenție pentru a delimita suprafețele anatomice.
Citește tot articolul pe Radio România Cultural