„Dacia. Ultima frontieră a Romanităţii” ("Dacia. L'ultima frontiera della Romanita"), cea mai mare şi mai prestigioasă expoziţie de descoperiri arheologice organizată de România în străinătate în ultimele decenii, a ajuns în capitala Italiei.

Inițiat și coordonat de Muzeul Național de Istorie a României, cu participarea a 47 de instituții de profil din întreaga țară, evenimentul de anvergură este menit să ofere o vizibilitate sporită culturii și istoriei României.

Expoziția urmează un fir care conectează nucleul Bătrânului Continent şi îl derulează până la începuturile Antichităţii, unde o moştenire etno-culturală comună este o punte care leagă - în jurul coordonatelor geografice ale României de astăzi - Mediterana şi Balcanii, Orientul şi Occidentul.

Cele aproape o mie de exponate parcurg evoluţia istorică şi culturală a propriului teritoriu pe o perioadă de peste 1.500 de ani, din secolul al VIII-lea î.Hr. până în secolul al VIII-lea d.Hr.

Publicul poate descoperi şarpele Glykon din Tomis, o spectaculoasă piesă în marmură care îl înfăţişează pe "demonul" care vindecă de epidemii, precum şi magnificul coif de aur de la Coţofeneşti, o descoperire preţioasă şi singulară, un coif princiar care era cel mai probabil o ofrandă pentru divinităţi şi care datează de la jumătatea secolului al V-lea î.Hr., cu mult înainte de cucerirea romană care a făcut din Dacia o provincie, la începutul secolului al II-lea d.Hr.

"Românii sunt şi acum singurii vechi locuitori ai Imperiului Roman, cu excepţia elveţienilor reto-romanși, care încă se numesc "romani", spune Ernest Oberlander, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României și unul dintre cei doi curatori ai expoziţiei, care va rămâne deschisă până pe 21 aprilie 2024, la Terme di Diocleziano din Roma.