Managerul Muzeului Naţional Brukenthal trage un semnal de alarmă după furtul de artefacte dacice dintr-un muzeul olandez.

Alexandru Constantin Chituţă spune că se impun investiţii majore în sistemele de siguranţă.

"Cu o zi înainte de închiderea extraordinarei expoziții Dacia, Regatul aurului și argintului organizată la Muzeul Drents din Assen agențiile de presă din toată lumea menționează faptul că o explozie a condus la jaful câtorva piese expuse în expoziție (din relatarea directorului general al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei ar fi vorba de 4 piese furate).

Expoziția este organizată de Muzeul Național de Istorie a României în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – Cluj-Napoca, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Național Secuiesc – Sfântu Gheorghe, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” – Vaslui, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Civilizației Gumelnița – Oltenița, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Bacău, Complexul Național Muzeal Neamț, Muzeul Municipiului București – Muzeul George Severeanu, Muzeul Țării Crișurilor Oradea, Muzeul Național al Unirii – Alba Iulia, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Național al Bucovinei, Complexul Muzeal Bistrița Năsăud, Muzeul Județean Ialomița, Muzeul Național al Banatului – Timișoara, Muzeul Județean Argeș.

De menționat că Muzeul Național Brukenthal nu a împrumutat nicio piesă la această expoziție. Am fost solicitați să expunem și noi câteva piese în cadrul acestei expoziții și a expoziției Dacia, ultiuma frontieră a romanității. În urma discuțiilor avute cu colegii mei conservatori, restauratori și muzeografi am hotărât că piesele solicitate nu pot să participe la expoziții din cauza stării lor de conservare, fiind foarte fragile. Însă, am răspuns solicitării că dorim să participăm cu alte piese, însă propunerea noastră nu a primit niciun răspuns", transmite Muzeului Naţional Brukenthal într-un mesaj publicat pe Facebook.

"Acest jaf de artă, nu singurul din ultimii ani din Olanda sau din Germania, ar trebui să ne conștientizeze mai mult și pe noi, cei din România în ceea ce privește siguranța și protejarea patrimoniului cultural național.

Muzeul Național Brukenthal a trăit o asemenea traumă în 1968 când au fost furate 8 tablouri din care au fost recuperate doar 4. A fost cel mai mare furt de opere de artă din România! În cadrul expoziției realizată despre acest eveniment în anul 2022 am atras mai multe semnale de alarmă. Suntem a treia generație profesională de la momentul furtului; chiar dacă nici astăzi nu putem afirma că suntem detașați emoțional, raportarea noastră la trecutul instituției poate fi mai ușor așezată în tiparele memoriei reparative.O parte din cercetarea pe care s-a bazat expoziția și catalogul acesteia s-a desfășurat în anii trecuți, în arhiva de fotografie. În 2022, cu prilejului unei inspecții în depozitul de pictură europeană am constat faptul că șasiul de pe care a fost tăiată pânza lucrării Moartea Cleopatrei de Anthony van Dyck era păstrat fiind împachetat așa cum fusese predat în urma anchetei închise în 1972! Faptul că 50 de ani nimeni nu a dorit să deschidă pachetul arată o traumă perpetuată în conștiința angajaților muzeului. A fost momentul în care am realizat că a venit timpul să prezentăm propria noastră versiune asupra evenimentelor. Astfel am hotărât să constituim o comisie asistată de un reprezentant al Poliției de Patrimoniu, iar după despachetare am hotărât că șasiul trebuie expus; de la acest element s-a dezvoltat conceptul proiectului expozițional Marele furt de la Brukenthal urmat și de documentarul realizat împreună cu HISTORY", amintește managerul instituției muzeale sibiene.

"În mai multe rânduri am atras atenția decidenților politici că Muzeele sunt importante nu doar pentru serviciile culturale oferite publicului: expoziții, evenimente etc, cât mai ales patrimoniului cultural național deținut.

1. Și în cadrul întâlnirii avute cu Ministrul Culturii Natalia Intotero din această săptămână, am fost singurul manager care am ridicat problema pazei din instituțiile muzeale. Părerea mea, subliniată de ani buni a fost acea ca cei din Ministerul de Interne, cum ar fi de pildă Jandarmii, să asigure paza obiectivelor muzeale care dețin un patrimoniul cultural național valoros. Acestea ar aduce atât economii cât și personal calificat!

2. Avem nevoie de investiții majore în ceea ce înseamnă sistemele de siguranță. La Muzeul Național Brukenthal în ultimii 3 ani am acordat o atenție deosebită în ceea ce înseamnă schimbarea sistemelor vechi, amplasarea de noi camere, ș.a.

3. Avem nevoie de amenjarea depozitelor cu toate elementele necesare: aparte de dectare fum, persoane, spargeri etc. Decidenții politici trebuie să înțeleagă că nu vorbim despre colecții private și vorbim despre mărturii ale existenței noastre pe acest pământ. Vorbim despre patrimoniul național, istoria și mândria țării noastre!

Anul trecut Muzeul Național Brukenthal împreună cu reprezentanții ISU au desfășurat cea mai importantă acțiune de acest fel din istoria muzeului. Scenariul exercițiului a simulat un incendiu izbucnit într-o încăpere a muzeului, fiind necesară o intervenție rapidă și eficientă pentru a limita pagubele și a asigura siguranța personalului și vizitatorilor.

4. Avem nevoie să restaurăm într-un mod profesional clădirile în care avem expoziții și depozite. De asemenea Direcțiile Județene de Cultură, specialiștii și arhitecții trebuie să fie deschiși la minte, raționali și să înțeleagă că unele investiții în clădirile monument istoric, cum ar fi închideri centralizate, uși profesionale, sisteme, trebuie amplasate. Nu dărămâm și distrugem patrimoniul imobil, dar unele lucrări sunt necesare!

5. Instituțiile muzeale au nevoie de personal calificat care să continue munca de conservare, cercetare și restaurare a patrimoniului deținut. Investiția în cultură este o investiție pentru viitor!

6. Evenimentul din Olanda este unul tragic. Însă acest eveniment trebuie să ne responsabilizeze și să nu ne ducă spre altă extremă. Să fim puși în situația ca patrimoniul cultural să nu mai fie expus și să nu mai fie prezentat în alte locuri, în țară și străinătate. Trebuie să luăm toate măsurile necesare. Lucrul acesta a fost dovedit prin expozițiile importante pe care Muzeul Național Brukenthal le-a organizat în ultimii 3 ani:

-Brukenthal exclusive la ArtSafari,

-Tițian la Iași, Capodopere ale artei europene la Suceava,

-Aurul de la Brukenthal la ArtSafari,

-Capodopere. Arta din România, de la clasic la contemporan la Iași și Slatina.

7. Muzeul Național Brukenthal se pregătește de o colaborare inedită, în premieră cu Galeria Borghese din Roma în acest an. Am avut discuții cu colegii și deja încercăm să răspundem la toate necesitățile și să avem condiții foarte bune în ceea ce înseamnă siguranța și expunerea valoroaselor lucrări.

Avem nevoie de autostrăzi, de spitale, de școli dar avem nevoie și de investiții în Muzee!!!", conchide Alexandru Constantin Chituţă.

Poliţia Română a deschis, din oficiu, un dosar penal pentru furt calificat şi nerespectarea regimului armelor, muniţiilor şi materiilor explozive, dosar care va fi preluat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul Augustin Lazăr, despre "lecția acestui eveniment trist"

Fost procuror general al României, Augustin Lazăr a comentat, în exclusivitate pentru site-ul Radio România, furtul artefactelor expuse în Olanda de Muzeul Național de Istorie a României.

"Spiralele furate sunt 3 din primele 4 brățări regale dacice, de aur, recuperate de autoritățile române în ianuarie 2007. Ele sunt artefacte emblematice pentru patrimoniul cultural al României. Există imaginile lor în bazele noastre de date. Sunt convins că se vor lua toate măsurile pentru a fi urmărite prin INTERPOL și vor fi recuperate", a spus magistratul, care s-a ocupat de recuperarea brățărilor dacice.

"Lecția acestui eveniment trist ne arată că trebuie să investim mai mult în protejarea patrimoniului cultural. Iar când avem asemenea bunuri valoroase să le respectăm și nu să le defăimăm, așa cum s-a mai întâmplat, în interesul impunității hoților, spunând că ar fi falsuri", a adăugat Augustin Lazăr.

Filmul furtului din Olanda

Hoții au intrat prin efracție în clădirea muzeului din Drents (Olanda) după ce au provocat o explozie, potrivit Ministerului Afacerilor Externe de la București.

Expoziția „Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului” a fost organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a României.

MAE a transmis că Muzeul Național de Istorie a României și Ministerul Culturii din România au fost notificate sâmbătă dimineață în legătură cu acest incident.

Ambasada României la Haga a fost la rândul ei notificată de MAE olandez. Din primele evaluări această explozie a avut ca scop intrarea prin efracție în clădirea muzeului unde sunt expuse piese din tezaurul dacic al României.

Autoritățile au informat că un număr de exponate din expoziție au fost furate de făptuitori încă neidentificați. Investigația și inventarul pieselor sunt în desfășurare.

Ministerul Afacerilor Externe a informat Ministerul de Interne al României și Inspectoratul General al Poliției Române totodată fiind alertate ambasadele României în toate țările vecine pentru a cere sprijin autorităților competente.

Autoritățile celor două țări, în directă cooperare

Ministrul român al Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a avut în cursul dimineții de sâmbătă o convorbire cu omologul olandez Caspar Veldkamp. Oficialul a reiterat importanța patrimonială și simbolică deosebită a pieselor din tezaur.

Partea olandeză a dat asigurări privind un angajament clar și urgent atât la nivel operațional cât și politic în soluționarea cazului.

Îngrijorarea este împărtășită și au fost primite asigurări că autoritățile olandeze fac toate diligențele pentru ca aceste piese să fie recuperate. Poliția olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră și a informat Interpol.

Ministerul Afacerilor Externe păstrează legatura cu Muzeul Național de Istorie a României, cu Ministerul Afacerilor Interne, IGP și prin Ambasada României la Haga cu instituțiile naționale olandeze competente.

Povestea brăţărilor dacice a fost relatată de procurorul Augustin Lazăr într-un film difuzat de Viasat History.

Proiectul de televiziune a dezvăluit o lungă călătorie de zeci de ani a acestor artefacte transilvănene de aur, brăţări dacice datând din secolul 1 î.H.

Traficate din România printr-o largă şi profesionistă reţea de intermediari sârbi, acestea au ajuns pe pieţele europene şi americane de antichităţi şi, în cele din urmă, la magazine de antichităţi şi case faimoase de licitaţii, precum Christie’s.

Anchetatorul Augustin Lazăr a reușit recuperara a 13 din cele 24 de spirale din aur masiv, expuse la Muzeul Naţional de Istorie a României în 2011.

Citește și: S-au pus în vânzare abonamentele pentru cea de-a 27-a ediţie a Festivalului "Enescu"