Pe 20 decembrie, Muzeul Național de Artă din Timișoara își va deschide porțile pentru un maraton cultural și acces cu program prelungit în cadrul expoziției “Brâncuși: surse românești și perspective universale”.

Organizată de Muzeul Național de Artă din Timișoara, Fundația Art Encounters și Institutul Francez din România, finanțată de Consiliul Județean Timiș și susținută de o serie de sponsori importanți, Expoziția găzduită de MNArT aduce în atenția publicului diferite etape ale parcursului artistic al lui Constantin Brâncuși, relatează Radio România Cultural.

Evenimentul coincide cu marcarea celor 34 de ani de când Timișoara s-a eliberat definitiv de trecutul său comunist.

Momentul va fi o bună ocazie de a reaminti oamenilor că marea tradiție libertară a anului 1989 își are rădăcinile în orașul de pe Bega, același oraș care, în anul 2023, și-a reconfirmat vocația europeană și aspirațiile pluraliste prin titlul de Capitală Europeană a Culturii.

"Maratonul cultural de la Muzeul Național de Artă este dedicat celebrării datei la care Timișoara a devenit primul oraș liber de comunism din România. Programul cultural derulat de Consiliul Județean pentru Timișoara, Capitală Europeană a Culturii, onorează Revoluția din 1989 și spiritul liber al timișorenilor, iar opera marelui Brâncuși ne ajută, acum, 34 de ani mai târziu, să ne eliberăm de lucrurile complicate și tulburi care nu ne aparțin ca și comunitate", spune Alin Nica, Președintele Consiliului Județean Timiș.

De la deschiderea ei, pe 30 septembrie, și până acum, Expoziția Brâncuși a înregistrat un mare succes, cu peste 85.000 de bilete rezervate, fiind menționată sau recenzată de numeroase publicații occidentale, precum Le Monde și Le Figaro, la The New York Times sau Frankfurter Allgemeine Zeitung, dar și cunoscute trusturi media naționale și locale.

Programul prelungit pe care îl propune Muzeul Național de Artă din Timișoara pe data de 20 decembrie are legătură cu ideea de deschidere pe care au demonstrat-o timișorenii atât în 1989, cât și acum, în acest an. Este și o formă de prețuire a unui public care a demonstrat că-și dorește să frecventeze marea artă și să-și redescopere și prețuiască rădăcinile românești în creații cu valoare universală.

Este pentru prima dată în România când publicul larg poate admira, în cadrul aceleiași expoziții, lucrări cu o valoare inestimabilă din patrimoniul universal al artistului, precum Sărutul, Măiastra, Pasărea în văzduh, Muzele (Dra Pogany și Muza adormită), Somnul, Peștele, Capul de copil, etc.

Sculpturile sunt expuse alături de o selecție atent ghidată de fotografii și fragmente filmate de Constantin Brâncuși.