Poetul basarabean Grigore Vieru a fost omagiat, în ziua în care ar fi împlinit 89 de ani, într-o ceremonie organizată în Parcul Copou.

La eveniment au participat primarul Iaşiului, Mihai Chirica, şi cel al Chişinăului, Ion Ceban, cele două oraşe fiind înfrăţite.

"Dacă visul unora a fost să ajungă în cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul" - mărturisea Grigore Vieru după ce, în 1973, păşise pentru prima oară peste râul îndelungii răbdări. La acel moment, s-a întâlnit atunci cu scriitorii vremii şi a trecut să se-nchine pe la Putna, Văratec şi Suceviţa.

Pentru poetul născut pe 14 februarie 1935 în satul Pererîta, judeţul Hotin, Regatul României, raionul Briceni din Republica Moldova, limba română, mama, copilăria şi iubirea au fost teme care i-au inspirat cele mai frumoase poezii.

Poetul a iubit limba română şi pe marii ei poeţi încă din anii copilăriei, când la lumina lămpii, până noaptea târziu, citea şi scria, deşi mama îi spusese că sunt săraci şi nu are cu ce să îl ţină la şcoală.

Dragostea asta l-a făcut ca la sfârşitul anilor '80, când Basarabia se găsea în componenţa Uniunii Sovietice, să intre în prima linie a mişcării de eliberare din Moldova, cântecele pe versurile sale devenind simboluri ale deşteptării conştiinţei naţionale a românilor de dincolo de Prut.

După abecedarul scris de Grigore Vieru în 1970 învaţă şi astăzi copiii din Republica Moldova. Şi tot el este, în 1988, autorul primului text publicat cu grafie latină după război într-un ziar din Chişinău.

După 1990, vizitele poetului în România se înmulţesc, iar împreună cu soţii Doina şi Ion Aldea-Teodorovici scriu cântece care devin simboluri ale frăţiei pe ambele maluri ale Prutului.

Pe 16 ianuarie 2009 Grigore Vieru a suferit un grav accident de circulaţie, la întoarcerea de la o ceremonie de omagiere a lui Mihai Eminescu, iar două zile mai târziu se stingea la spital, în Chişinău.

La funeraliile sale au participat zeci de mii de oameni.

Citește tot articolul pe Radio România Actualități