Cu „Fjord”, aflat în competiție la Cannes, Cristian Mungiu pune sub semnul întrebării abuzurile comise în numele ideologiilor progresiste, fără teamă de controverse: „Cinemaul trebuie să rămână polemic”, proclamă cineastul român, laureat al Palme d'Or în 2007.

„Cred că, în cinema, am început puțin să pierdem libertatea de a exprima cu adevărat ceea ce gândim. Sunt prea multe filme cuminți, care îți confirmă că ideologia momentului este cea corectă, iar acesta nu este rolul pe care ar trebui să îl aibă cinemaul”, declară regizorul într-un interviu acordat agenției France Presse (AFP).

În „Fjord”, cineastul își plasează povestea în Norvegia, unde un cuplu evanghelic foarte credincios (Sebastian Stan și Renate Reinsve) se stabilește împreună cu cei cinci copii ai săi și pare, la început, să se integreze fără probleme într-o societate care își proclamă toleranța și respectul pentru minorități.

Însă mecanismul se gripează brusc atunci când apar suspiciuni de violență domestică asupra copiilor. Autoritățile încep să îi vizeze pe părinți, pun sub semnul întrebării educația lor strictă și refractară la YouTube și smartphone-uri și le critică credința. Tensiunea crește până la declanșarea unei proceduri de plasament pentru copii, inclusiv pentru cel mai mic dintre ei, un nou-născut încă alăptat de mamă.

Cristian Mungiu respinge ideea că ar lua partea taberei conservatoare, el fiind regizorul care a câștigat Palme d'Or în urmă cu douăzeci de ani cu „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, o critică la adresa incriminării avortului în România.

Totuși, el recunoaște că are „mult mai multe așteptări de la o societate progresistă, care consideră că a găsit răspunsurile corecte pentru viitor și care se consideră întotdeauna superioară”.

Puțin contează, adaugă el, dacă filmul său îi va bucura pe criticii curentului „woke” și îi va irita pe susținătorii acestuia.

„Nu sunt aici ca să fac pe plac cuiva”, subliniază regizorul, care a semnat și dialogurile și scenariul filmului. „În cinema trebuie să îți asumi riscuri”, insistă regizorul.

„Cele mai bune intenții”

Inspirat din fapte reale, „Fjord” rezonează cu istoria personală a cineastului de 58 de ani, care a crescut în România lui Nicolae Ceaușescu, liderul care a condus timp de trei decenii (1967-1989) în numele unui comunism ce promitea emancipare, dar care a oprimat populația.

„Am crescut într-un regim care știa mai bine decât noi, cetățenii, de ce aveam nevoie”, își amintește el. „Am crezut că asta s-a terminat odată cu căderea comunismului, iar astăzi descoperim că se poate întâmpla și în societățile democratice, chiar și cu cele mai bune intenții.”

Totuși, Mungiu nu vede filmul ca pe un atac la adresa progresismului actual, ci ca pe o reflecție asupra polarizării tot mai accentuate din societățile contemporane.

„Este foarte important ca filmul să genereze un fel de dezbatere despre motivele pentru care avem astfel de societăți radicalizate, atât la stânga, cât și la dreapta”, spune regizorul. „Uneori ne întrebăm cum am ajuns în acest punct și de ce este atât de greu să trăim într-o societate în care oamenii au valori diferite.”

La un nivel mai personal, „Fjord” l-ar putea aduce pe Mungiu în cercul foarte restrâns al cineaștilor recompensați cu două Palme d'Or.

„Sunt foarte fericit că, după doi ani de muncă în care întreaga echipă și actorii spuneau «ne vom revedea la Cannes», acest lucru chiar s-a întâmplat. Dar acum intrăm într-un alt nivel de presiune”, observă regizorul.

Proiectat luni pe Croazetă, „Fjord” a fost bine primit de critica internațională și este considerat unul dintre candidații serioși la Palme d'Or, care va fi acordat sâmbătă.

„Este absolut firesc și omenesc să speri că vei primi un premiu”, spune cineastul.

Citește și: Festivalul Internațional Shakespeare Craiova 2026, la start | VIDEO