În Săptămâna Patimilor, Radio România Cultural difuzează trei ediții speciale ale emisiunii GPS Cultural, având ca temă mântuirea prin suferință.

Miercuri, 1 mai, de la ora 17:00, pot fi ascultate mărturiile preoților Dumitru Stăniloaie și Vasile Țepordei, care au îndurat ani grei de detenție politică, pentru că nu au vrut să-și trădeze idealurile în care credeau.

Preotul Dumitru Stăniloaie, unul dintre cei mai importanți teologi europeni ai secolului al XX-lea, a făcut 5 ani de închisoare politică pentru că a participat la întâlnirile Grupului ”Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim. Dumitru Stăniloaie a continuat să țină prelegeri de teologie, cu aceeași credință și cu același har, în închisoarea din Aiud.

Preotul Vasile Țepordei a fost condamnat în 1948, de un tribunal sovietic din Constanța, la 25 de ani muncă silnică, din care a executat aproape 8 în lagărele sovietice de exterminare, pentru că a scris toată viața despre crimele făcute de sovietici în Basarabia.

Interviurile au fost realizate de Anca Mateescu.

Joi, 2 mai, tot de la ora 17:00, RRC difuzează unele dintre cele mai dramatice pagini din memorialistica de detenție. Printre acestea se numără mărturiile supraviețuitorilor gulagului din Siberia.

"Prin câte poate trece o ființă ominiască fără să-și dea siama …", așa își începea memoriile sale, în urmă cu jumătate de veac, Anița Cudla. Cartea „20 de ani în Siberia”, apărută la editura Humanitas, este una dintre cele mai tulburătoare mărturii din Gulagul sovietic, o carte-cult a memorialisticii noastre apărute după 1990.

”După o asemenea carte, orice complex de inferioritate a noastră ca neam ar trebui să dispară” scria Monica Lovinescu.

”Anița Cudla nu a avut frică de nimic. A fost o femeie foarte puternică, a fost o femeie credincioasă, care știa să vorbească, a fost foarte stimată în sat și, până-n ziua de azi, este un exemplu pentru mine”, povestește George Kudla, nepotul Aniței, care a trăi până la 18 ani în aceeași casă cu bunica sa și a fost martor la scrierea acestei cărți-document.

Scriitoarea Margareta Spînu-Cemîrtan a supraviețuit gulagului din Siberia. Născută la 19 noiembrie 1942, în satul Mihăileştii Vechi, din judeţul Bălţi, aceasta era o copilă când a fost deportată de autorităţile sovietice în Siberia, împreună cu tatăl, fratele și bunica. Timp de șapte ani, în mijlocul taigalei au avut de îndurat foametea și frica, dar mai ales gerul cumplit cu temperaturi care coborau până la -50 de grade Celsius.

”Cel mai tare ne chinuiau foamea și frigul. Dacă n-ai ce mânca, nu poți lucra. Dacă nu poți lucra, nu ai ce mânca. Un cerc vicios din care nu aveam nicio scăpare. Asta era Siberia”, a povestit scriitoarea Margareta Spînu-Cemîrtan.

Destinul lui Dumitru Mircescu pare desprins dintr-un film de aventuri fără happy-end și te duce cu gândul la titlul romanului lui David Grossman, De mine viața și-a tot râs. Singura vină a lui Dumitru Mircescu a fost aceea că a crezut, în tinerețea lui, în comunism și, în 1936, a trecut clandestin granița în URSS. A vrut să cunoască „pe viu” paradisul proletar, însă a ajuns în lagărele morții din Siberia. A evadat, s-a întors în România înot și aici a avut parte de bătăile securiștilor autohtoni, închisorile românesti și secția de psihiatrie a spitalului 9 din București. Încă din anii dictaturii comuniste, Dumitru Mircescu a început să-și scrie amintirile din lagărele sovietice. Aceste pagini în care își povestește viața sunt, practic, singura izbândă a unui om care a purtat în spate toată drama secolului al XX-lea. (Interviu realizat de Anca Mateescu)

În Vinerea Mare, de la ora 17:00, Radio România Cultural difuzează un interviu realizat de Georgiana Petrache cu Arhimandritul Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Aşezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, despre Lumina de la Ierusalim. Înregistrarea datează din 2023.

Citește și: Sute de veterani primesc pachete de Paşti