Valoarea transhumanței ca ocupație tradițională și mijloc de păstrare a identității culturale a fost recunoscută, miercuri, ca patrimoniu cultural imaterial al umanității, în cadrul unei reuniuni a Comitetului Convenției UNESCO.

La cercetarea din teren, care a demonstrat existența rutelor active ale strămutării sezoniere a turmelor, a participat și Iulian Vlad, conferențiar la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară.

Potrivit lui, au fost analizate comunități de păstori care păstrează încă tradiția transhumanței.

"Cercetarea a presupus o anchetă în teren, în bazinele unde se mai practică încă transhumanța. Sunt analizate de la anchetele privind rutele de transhumanță, activitatea și prestația zilnică a fiecărui cioban, care sunt, practic, activitățile la nivel de stână, acolo unde ciobanul poposește, și care sunt celelalte activități ce ţin de pășunatul pendular, cum este el clasificat, o parte dintre obiectele meșteșugărești sau ritualurile, sărbătorile și celelalte elemente ce încurajează cumva acest păstorit transhumant ca el să fie o formă ce menține acel echilibru în natură între om, animal și mediu. Avem, de exemplu, în zona Nucșoara, unde mai sunt de găsit câțiva dintre acești fermieri care sunt încă activi în practica de transhumanţă. Avem în zona Țării Loviștei, în zona asociațiilor Corbii de piatră", a declarat Iulian Vlad pentru Radio România Actualități.

În patrimoniul imaterial UNESCO au fost incluse și tradițiile socio-culturale ale mesei de seară din timpul postului islamic Ramadan. Acestea iau forma unor reuniuni tradiționale, în cadrul cărora tinerii și copiii pregătesc preparatele culinare și au loc ritualuri religioase care consolidează legăturile familiale și schimburile sociale.